Interferența Federației Ruse în alegerile din 2024: confirmarea unui adevăr incomod
Recentele declarații oficiale ale Președintelui României cu privire la implicarea Federației Ruse în procesul electoral din 2024 nu mai lasă loc de interpretări. Nu mai vorbim despre teorii, suspiciuni sau scenarii. Vorbim despre fapte confirmate instituțional, cu implicații grave pentru stabilitatea democratică a statului român.
Alegerile libere și corecte – pilonul fundamental al oricărei democrații – au fost vizate de o agresiune hibridă externă. Interferența rusă nu a fost întâmplătoare și nici superficială: a fost bine organizată, cu resurse consistente și cu complicități interne, menite să submineze încrederea cetățenilor în instituții și să alimenteze extremismul și confuzia.
În calitate de Președinte al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SIE, consider că acest moment trebuie să fie un punct de cotitură în modul în care România se protejează, ca stat democratic, împotriva amenințărilor neconvenționale.
Un atac împotriva suveranității naționale
În 2024, România a fost ținta unui război informațional și psihologic, parte dintr-un plan mai amplu al Rusiei de destabilizare a țărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Alegerile nu au mai fost doar o competiție între partide, ci și un teren de luptă pentru influență geopolitică.
Reapariția în spațiul public a unor personaje periculoase precum Călin Georgescu, promotor notoriu al agendei pro-Kremlin și al teoriilor conspiraționiste, nu este o coincidență. Este o piesă din același puzzle al destabilizării orchestrate.
Reacția statului român: consolidare și parteneriate strategice
În fața acestui context grav, reacția instituțiilor democratice trebuie să fie fermă, coerentă și durabilă. Guvernul condus de Premierul Ilie Bolojan a început deja un proces susținut de modernizare a capacităților de apărare și securitate:
creșterea bugetelor alocate apărării și siguranței naționale;
consolidarea parteneriatelor în cadrul NATO și Uniunii Europene;
intensificarea cooperării interinstituționale în materie de combatere a amenințărilor hibride.
Dar siguranța României nu înseamnă doar securitate militară. Înseamnă, în egală măsură, protejarea democrației, a alegerilor, a informării corecte a cetățenilor și a integrității vieții publice.
România are nevoie de un „scut democratic”
Este timpul ca România să construiască un scut democratic autentic, un sistem legislativ și instituțional capabil să prevină și să contracareze eficient interferențele străine.
În perioada următoare, voi susține în Parlament un pachet de inițiative care vizează:
Întărirea controlului asupra finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, pentru a preveni influențele externe;
Combaterea eficientă a propagandei și a dezinformării, prin mijloace legale și prin cooperare interinstituțională;
Creșterea transparenței și capacității de reacție a instituțiilor statului în fața amenințărilor hibride și a atacurilor informaționale.
Aceste măsuri nu sunt doar necesare – ele sunt urgente.
Un angajament ferm: România rămâne fidelă proiectului său euroatlantic
În fața presiunii externe, a extremismului și a propagandei, România nu va face niciun pas înapoi. Drumul nostru este clar: democrație, stat de drept, parteneriate solide în NATO și Uniunea Europeană. Acesta este singurul proiect durabil, viabil și credibil pentru România.
Doar prin consolidarea democrației putem garanta securitatea națională.
În fața noilor tipuri de amenințări, nu ne putem baza pe reflexe vechi. România are nevoie de o nouă paradigmă de securitate democratică – și ea trebuie construită acum.
