Iașul este, în aceste zile, gazda Conferinței Internaționale „Iași 1941-2021: memorie, asumare, uitare”, organizată de Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Primăria Municipiului Iași și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în cadrul manifestărilor de comemorare a Pogromului de la Iași.
A fost o deosebită onoare să avem la Iași invitați de seamă, ambasadori, reprezentanți ai comunităților evreiești, cadre universitare, supraviețuitori, autorități publice locale și centrale. Ne-am bucurat de prezența ES David Saranga, Ambasadorul statului Israel în România, ES Arthur Mattli, Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, ES Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, Eduard Kupferberg, Secretar general al Federației Comunității Evreiești din România, Benjamina Vladcovschi, Președintele Comunității Evreilor din Iași, Alexandru Florian, Directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului În România „Elie Wiesel”, Michael Cernea, supraviețuitor al Pogromului de la Iași, dar și invitați de seamă internaționali care au participat la lucrările de astăzi prin sistemul de videoconferință.
Cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României în epoca modernă a schimbat cu totul destinul orașului Iași și istoria acestuia. Miile de victime dar și supraviețuitori ai Pogromului de la Iași merită ca cercetările aprofundate să fie făcute la nivel național și internațional în privința evenimentelor Holocaustului, rezultatele să fie publicate și diseminate la scară largă.
Această conferință are un caracter științific de abordare a trecutului și de a înțelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în acest oraș în urmă cu 80 de ani dar are și o dimensiune educativă și preventivă, deoarece este imperativ ca tinerii de astăzi și generațiile viitoare să cunoască mai mult despre Holocaust.
Vorbim astăzi despre nevoia de conștientizare și educație în ceea ce privește studiile în domeniul Holocaustului în rândul tinerilor și susțin crearea de programe de masterat și doctorat în studiile privind Holocaustul în universitățile din România. Acest lucru este prevăzut și în Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023.
În opinia mea, alături de aceste programe de studiu cu ciclu complet, universitățile din România ar putea avea masterclass-uri, cursuri de vară și școli de vară pentru a complete educația despre Holocaust pentru stimularea cercetările suplimentare.
Încurajez universitățile din România ca, în perioada următoare, să integreze în politicile lor academice și în cartele universitare, codul de conduită pentru prevenirea și sancționarea incidentelor antisemite. Singura universitate din țară care a implementat un astfel de cod este Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie “I. L. Caragiale” din București. Holocaustul nu a fost o prăbușire accentuată, ci a fost o coborâre treptată în întuneric.
Astăzi, negarea Holocaustului și alte forme de antisemitism merg mână în mână cu homofobia, xenofobia, rasismul și violența politică, care încurajează teoriile conspirației și provoacă daune grave grupurilor vulnerabile și drepturilor fundamentale. Democrația, societățile și comunitățile noastre trebuie să fie protejate ferm iar educația este cea mai eficientă armă. De aceea, reafirm sprijinul ferm al Guvernului pentru promovarea politicilor guvernului, combaterea antisemitismului și xenofobiei.
