Solicit revizuirea măsurii de limitare a plăților cash
În contextul recentelor măsuri fiscale adoptate de Guvernul României, o dezbatere aprinsă a luat naștere în jurul limitării plăților cash. Începând cu 1 noiembrie, românii se confruntă cu restricții semnificative privind tranzacțiile în numerar, o schimbare care a stârnit îngrijorări în rândul cetățenilor și antreprenorilor. În acest articol, vom explora argumentele și consecințele acestei politici, reflectând asupra impactului său asupra economiei și vieții de zi cu zi a românilor.a
Contextul Legislativ
Legea măsurilor fiscale, promulgată de președintele Klaus Iohannis, a introdus limite de 1.000, 5.000 și 10.000 de lei pentru diferite tipuri de plăți și încasări. Aceste restricții, menite să combată evaziunea fiscală, au fost întâmpinate cu scepticism de către specialiști și publicul larg.
Argumentele Împotriva Limitării Cash-ului
1. Impactul asupra Pieței Negre
Conform analiștilor, limitarea alegerii modalității de plată nu elimină piața neagră, ci, dimpotrivă, o poate intensifica. Într-o economie unde percepția asupra fiscalității este una de povară excesivă, restricțiile pot împinge tranzacțiile în sfera informală, unde statul pierde orice control fiscal.
2. Libertatea de Alegere și Conveniența
Plata cu cardul sau cash nu ar trebui să fie o imposibilitate legislativă, ci o alegere personală. În zonele rurale sau pentru persoanele fără acces la servicii bancare, plățile cash sunt nu doar o conveniență, ci o necesitate.
3. Costurile Ascunse ale Plăților Electronice
Comisioanele bancare și costurile de transport al numerarului sunt realități care adaugă o povară financiară suplimentară atât pentru consumatori, cât și pentru afaceri. În plus, infrastructura bancară deficitară din anumite zone ale țării face impracticabilă tranzacționarea exclusiv electronică.
4. Impactul asupra Afacerilor Mici
Limitarea cash-ului pune o presiune enormă pe micile afaceri, care se bazează pe încasări în numerar pentru a-și menține fluxul de capital și pentru a face achiziții rapide de stocuri sau servicii. Măsura poate duce la închiderea unor afaceri sau la evitarea contabilității oficiale.
5. Comparativ Internațional
Țări precum Germania, Austria sau Marea Britanie nu impun limite la plățile cash, ceea ce ridică întrebări privind necesitatea și eficiența unei astfel de măsuri în România. Experiența internațională sugerează că scăderea fiscalității, nu restricționarea libertății economice, este soluția pentru combaterea evaziunii fiscale.
Consecințele Pe Termen Scurt și Lung
Pe termen scurt, măsura poate genera venituri suplimentare la buget prin amenzile aplicate, dar pe termen mediu și lung, efectele pot fi contraproductive. Antreprenorii pot fi împinși spre piața neagră, iar economia informală poate crește.
Opiniile Specialiștilor
Economiști și oameni de afaceri au exprimat îngrijorări similare. Prof. dr. Costel Istrate de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a subliniat că măsura este radicală și poate genera costuri suplimentare pentru firme, în timp ce prof. dr. Gabriel Mursa a avertizat asupra riscului de a scufunda o parte a economiei în sectorul gri sau negru.
Tiberiu Stoian, om de afaceri, a accentuat riscul excluderii unor segmente de populație de la tranzacțiile electronice și impactul negativ asupra afacerilor mici și turismului.
Concluzii
În timp ce intenția de a combate evaziunea fiscală este lăudabilă, măsurile adoptate de Guvernul României par să fie mai degrabă un pas înapoi decât unul înainte.
Limitarea plăților cash nu numai că restrânge libertatea economică, dar poate avea efecte nedorite, amplificând problemele pe care le vizează să le rezolve.
Este esențial ca autoritățile să reevalueze această politică, ținând cont de realitățile economice și sociale ale României, și să caute soluții alternative care să stimuleze conformitatea fiscală fără a împovăra cetățenii și afacerile.
În concluzie, limitarea plăților cash în România este o măsură care a stârnit un val de reacții și preocupări justificate.
Este imperativ ca decidenții politici să cântărească cu atenție beneficiile pe termen scurt față de potențialele consecințe negative pe termen lung.
Prin dialog deschis, transparență și adaptabilitate, România poate găsi calea către o economie robustă și justă, unde conformitatea fiscală este rezultatul încrederii și cooperării, nu al constrângerii.
În acest peisaj economic și social în continuă schimbare, este esențial să găsim un echilibru între nevoia de securitate fiscală și libertatea economică, pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea pe care fiecare cetățean român le merită.
