Solicit măsuri faţă reprezentantul AUR care amenință cu moartea intelectuali

Solicit Poliţiei şi autorităţilor judiciare să ia măsuri legale faţă de un reprezentant al AUR care, în luna februarie a acestui an, a publicat o listă cu “trădătorii de patrie” ce trebuie “executaţi” dacă ar fi reintrodusă pedeapsa capitală.

Un membru AUR a publicat pe o reţea de socializare, un spaţiu public, conform deciziilor instanţelor judecătoreşti, o listă cu intelectuali publici, politologi, jurnalişti, istorici şi cercetători pentru care solicită ‘pedeapsa cu moartea’. Este încă un caz din multele din ultima perioadă în care discursul extremist este promovat în spaţiul public, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor şi libertăţilor câştigate în ultimii 30 ani.

Proliferarea ameninţărilor cu moartea şi a discursului instigator la ură sunt inacceptabile într-o societate democratică, iar intervenţia autorităţilor să fie “fermă”, “imediată”, pentru ca “descurajarea” unor atitudini de acest fel să fie un exemplu.

Există un principiu valabil de când lumea: foarte puţini pot să facă foarte mult rău. În momente de criză, cum a fost Al Doilea Război Mondial, de exemplu, nu majorităţile paşnice au făcut diferenţa, ci grupurile fanatizate şi ideologizate care au promovat ura şi intoleranţa. E greu să lupţi cu fanatismul, pentru că nu e vorba de raţional, ci de o ură aproape mistică. Dar, e important ca, la nivel public, să existe o condamnare a manifestărilor extremiste, să existe linii de demarcaţie morale. România a făcut progrese mari în ultimii ani în privinţa combaterii xenofobiei, antisemitismului, negaţionismului şi altor forme de extremism prin iniţiative legislative şi instituţionale. De aceea, e nevoie ca intervenţia autorităţilor să fie fermă, imediată, pentru ca descurajarea unor atitudini de acest fel să fie un exemplu de reacţie a autorităţilor şi de investigare rapidă a celor care promovează discursul instigator la ură şi creează prejudicii la adresa drepturilor şi libertăţilor civile, precum nondiscriminarea şi demnitatea umană.

România, în concordanţă cu normativele europene democratice şi cu cele trans-atlantice privind politicile memoriei, şi-a asumat la cel mai înalt nivel apărarea drepturilor omului, promovarea toleranţei, a alterităţii şi a respectului pentru drepturile civile, combaterea formelor diverse de xenofobie, antisemitism şi şovinism.

Citește și: