Ședința solemnă în Parlament: 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel.
Într-o ședință solemnă impresionantă a camerelor reunite ale Parlamentului, România și Israel au marcat și onorat 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte. Invitatul de onoare a fost președintele Parlamentului din Israel, Amir Ohana.
În urmă cu 75 de ani, România și Israel au început o călătorie împreună, într-o perioadă de incertitudine, însă animați de speranță și solidaritate. În timp, această relație s-a transformat într-un parteneriat strategic, fundamentat pe legături istorice, culturale și umane.În calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, sunt conștient de importanța acestui moment, nu doar ca un simbol al relațiilor bilaterale, ci și ca un testament al valorilor pe care le împărtășim.Simțim astăzi spiritul de încredere și prietenie care a înflorit între România și Israel. Să continuăm să construim pe acest temei solid, să ne îndreptăm spre viitor cu încredere și determinare, să lucrăm împreună pentru a asigura un viitor de pace, prosperitate și respect reciproc.
Amintindu-ne de trecut, nu putem ignora nici momentele dureroase ale istoriei noastre comune. În urmă cu doi ani, în iunie 2021, Plenul reunit al Parlamentului a comemorat, pentru prima dată în istoria sa, într-o ședință solemnă, victimele Pogromului de la Iași, din iunie 1941.
A fost un moment de recunoaștere a suferinței victimelor și supraviețuitorilor Pogromului, transmițând un mesaj puternic că evenimentele istorice tragice nu sunt și nu vor fi uitate.
Continuăm să ne asumăm trecutul și să luptăm împotriva antisemitismului și xenofobiei în toate formele sale. În acest sens, Guvernul României a adoptat recent prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Am obținut finanțare europeană pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, pentru care a și fost semnat contractul de finanțare prin PNRR.
Clădirea Banloc-Goodrich, situată în București, va adăposti Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România Elie Wiesel, un proiect ambițios, cu o valoare totală de 38,7 milioane de euro, din care 15 milioane euro provin din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Restul investiției este asigurat din fonduri de la bugetul de stat și donații, cu scopul finalizării investiției până în anul 2026.
„Puteți înțelege, prieteni, de ce sunt atât de mișcat și onorat că mă aflu aici„, a spus Amir Ohana.
În plenul Parlamentului, Amir Ohana a declarat că este prima dată în istorie când un președinte al Knessetului (Parlamentul Israelian) se adresează într-o ședință comună a Parlamentului României. De asemenea, este prima dată când se adresează oricărui Parlament străin și este prima sa vizită în România.
„România a fost printre primele țări care a recunoscut acum 75 de ani statul Israel și a stabilit legături diplomatice imediat după aceea„, a adăugat Amir Ohana.
România a fost printre primele țări care a recunoscut statul Israel și a stabilit legături diplomatice imediat după aceea, pe vremea când România era sub regim comunist și se afla de partea statelor arabe care erau în război cu Israelul.
Președintele Parlamentului din Israel a mai spus că țara sa este căminul a sute de mii de evrei români.
„Muzica, bucătăria și cultura, limba și simțul umorului românesc ne sunt bine cunoscute și fac parte din ființa noastră„, a declarat Amir Ohana.
Aceste cuvinte subliniază legătura profundă și durabilă care există între cele două țări și popoarele lor.
Citește și:
Instituirea Programului Național de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil reprezintă un pas important în direcția conservării moștenirii culturale a României și a promovării turismului în țară.
Prin eforturile conjugate ale parlamentarilor, autorităților și societății civile, este posibilă salvarea și revitalizarea acestui patrimoniu inestimabil, asigurând astfel generațiilor viitoare dreptul de a se bucura de moștenirea istorică și culturală a României.
