România nu mai poate fi tratată ca o țară de rangul doi. Aderarea la Schengen este mare obiectiv al PNL și al președintelui Iohannis.

Comisia Europeană spune că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să adere la Spațiul Schengen. 

Decizia ar putea fi luată luna viitoare, deși încă nu e clar ce va face Olanda. Regatul Țărilor de Jos e reticent față de intrarea celor trei țări în zona europeană de liberă circulație. 

În plus, social-democrații suedezi care susțin din Parlament Guvernul minoritar se opun extinderii Spațiului Schengen.

Anunțul Comisiei e foarte important, dar nu este decisiv. Sigur că în sine, această așteptare și această febră până pe 8 decembrie este într-un fel stânjenitoare pentru un stat membru al UE de peste 15 ani. 

În continuare, suntem optimiști în privința aderării la Spațiul Schengen și îndeplinirii acestui obiectiv, dar în același timp, trebuie să vă spun că există o anumită zonă de prudență în evaluarea noastră și în așteptările noastre.

PSD ar trebui să admită că amânarea de până acum a aderării României la Spațiul Schengen a fost determinată și de guvernările din perioada 2017-2019, ani absolut catastrofali. 

 

România nu mai poate fi tratată ca o țară de rangul doi. Politic, acesta este un mare obiectiv al PNL și al președintelui Iohannis.

Împreună cu Roberta Metsola, președinte al Parlamentului European.
Roberta Metsola este prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale #PPE.

Spun PNL, deși suntem într-o largă coaliție guvernamentală, pentru că PNL este partidul care a militat cel mai vocal și cel mai eficient, ca să nu spun că și ideologic, în această ecuație, indiferent că am fost la putere sau în opoziție. 

Tot PNL a fost partidul care a condus România la momentul aderării la UE. 

Tot aici trebuie să spunem că multe dintre amânările pe Schengen au fost produse de unii care acum par că au înțeles ce vrea Europa de la noi. 

Nu vreau să aduc în discuție momentul din 2017 și guvernările PSD din perioada 2017-2019, dar până PNL nu a venit la guvernare în noiembrie 2019, nu cred că mai credea cineva în Schengen. 

Or la trei ani distanță de la acest moment, cred că avem foarte mari șanse. Și din punctul acesta de vedere, în cercetările noastre, ale PNL, asocierea aceasta cu Schengen și cu acest potențial succes ar putea fi, dacă acest lucru devine o realitate, o bună parte a discursului nostru politic și electoral în anii care vin.

Citește și: