România traversează un moment de cotitură. În fața unui context economic fragil, a tensiunilor geopolitice regionale și a polarizării interne, noul Guvern al României, votat cu o majoritate largă în Parlament, propune un program de guvernare curajos, centrat pe reforme structurale profunde. Acest program este construit pe trei piloni fundamentali: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni.
I. Ordine în finanțele publice: salvarea stabilității economice
România nu mai poate continua pe calea dezechilibrelor fiscale. Deficitul bugetar de peste 9% din PIB și creșterea necontrolată a cheltuielilor publice au adus economia într-un punct de vulnerabilitate majoră. Programul de guvernare asumă o serie de măsuri ferme pentru a readuce echilibrul:
- Reducerea cheltuielilor publice nejustificate, prin auditarea tuturor instituțiilor bugetare și eliminarea risipei;
- Reforma ANAF și Antifraudei, cu scoaterea lor din algoritmul politic și reorganizarea pe bază de performanță;
- Criminalizarea evaziunii fiscale, inclusiv în formele sale organizate;
- Reformarea legislației insolvenței pentru a preveni insolvențele în lanț;
- Renunțarea la facilitățile fiscale acordate fără fundament economic clar;
- Impozitarea echitabilă a veniturilor mari, inclusiv aplicarea CASS la pensiile speciale și mari, ajustarea impozitului pe dividende și pe proprietăți;
- Taxarea profiturilor excesive din sectoarele bancar și energetic, pe perioade limitate;
- Combaterea evaziunii structurale în domenii sensibile precum importurile agroalimentare, sectorul petrolier, industria serviciilor și tranzacțiile online.
„Toată lumea plătește” devine un principiu central în construcția bugetară, înlocuind arbitrariul și privilegiile discreționare din trecut.
II. Bună guvernare: reforma profundă a statului
Cea mai mare problemă a administrației publice românești nu este lipsa resurselor, ci ineficiența, birocrația și politizarea excesivă. Programul de guvernare propune o reformă structurală, profundă a întregului aparat de stat:
- Reducerea personalului din administrația centrală, prin fuziuni, comasări, desființări de structuri redundante;
- Eliminarea sporurilor aberante și introducerea salarizării unice pe bază de performanță;
- Evaluări periodice de performanță pentru fiecare minister și agenție;
- Reforma companiilor de stat prin reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație, eliminarea sinecurilor și închiderea companiilor cu pierderi cronice;
- Listarea la bursă a companiilor de stat profitabile;
- Auditarea activelor publice și transferarea celor nevalorificate către administrațiile locale sau investitori strategici;
- Reforma administrației publice locale, cu scheme maxime de personal, alocări bugetare corelate cu performanța în colectarea taxelor, autorizarea construcțiilor și raportarea corectă a populației;
- Digitalizare și debirocratizare reală, inclusiv prin crearea unui departament digital guvernamental unificat, care să coordoneze toate procesele de digitalizare la nivel național.
„Administrația devine instrumentul eficient al statului, nu sursă de risipă”, devine deviza esențială a acestei etape de reformă.
III. Respect pentru cetățeni: serviciile publice de calitate
Respectul pentru cetățeni începe cu echitate, meritocrație și servicii publice accesibile și de calitate. Programul de guvernare vizează transformări semnificative în domenii cheie:
- Reforma sistemului de pensii speciale, prin creșterea vârstei de pensionare, recalculări echitabile și eliminarea cumulului pensie-salariu;
- Reforma educației prin depolitizare, introducerea normelor didactice corelate cu performanța, regândirea sistemului de burse și profesionalizarea conducerii instituțiilor școlare;
- Reforma sănătății prin reducerea spitalizărilor inutile, contracte de performanță pentru managerii spitalelor, reducerea sporurilor nejustificate, integrarea sistemului privat cu reguli clare și transparente;
- Combaterea fermă a abuzurilor în acordarea ajutoarelor sociale, limitând aceste plăți acolo unde nu există locuri de muncă și introducând sancțiuni pentru nemuncă nejustificată;
- Siguranță publică sporită, prin extinderea poliției de proximitate, digitalizarea completă a serviciilor MAI și intensificarea luptei împotriva traficului de droguri și criminalității organizate;
- Modernizarea managementului situațiilor de urgență, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii pentru intervenții rapide în caz de dezastre.
„Cetățenii trebuie să simtă zilnic că statul lucrează pentru ei” este principiul esențial al acestui pilon.
IV. Obiective strategice în context extern volatil
Programul de guvernare abordează cu prioritate și consolidarea rolului strategic al României în context european și euroatlantic:
- Creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB, pentru a întări capacitățile de descurajare;
- Accelerarea programului de modernizare „Armata României 2040” cu infrastructură militară modernizată și interoperabilitate deplină cu NATO;
- Dezvoltarea hub-ului european de instruire pentru aviația militară la Fetești;
- Revitalizarea industriei naționale de apărare prin integrare în lanțurile europene de producție (PESCO, EDF);
- Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.
„România devine un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar” este noua paradigmă strategică asumată.
V. Agricultură și industrie alimentară: autonomie și securitate alimentară
În agricultură, guvernul își propune să echilibreze balanța comercială agroalimentară și să sprijine fermierii locali:
- Continuarea programului INVESTALIM pentru procesare alimentară;
- Extinderea irigațiilor prin modernizarea infrastructurii principale și secundare;
- Programe dedicate pentru sectorul suinelor, păsărilor, legumiculturii și pomiculturii;
- Sprijinirea fermelor familiale și a procesării interne pentru reducerea dependenței de importuri;
- Digitalizarea și debirocratizarea administrării subvențiilor agricole.
VI. Transporturi și infrastructură: motor al dezvoltării pe termen lung
Investițiile în infrastructura de transport rămân esențiale pentru dezvoltarea economică:
- Prioritizarea proiectelor de autostrăzi și căi ferate cu acces sporit la fonduri europene;
- Reducerea subvențiilor ineficiente și reorganizarea companiilor subordonate Ministerului Transporturilor;
- Reforma transportului feroviar de călători și de marfă;
- Digitalizarea proceselor administrative la nivelul ministerului;
- Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice pe rețeaua națională de drumuri;
- Atragerea investițiilor europene prin Fondul Social pentru Climă și Fondul de Modernizare.
VII. Justiție: eficiență, echitate, transparență
În domeniul justiției, programul vizează o reformă amplă:
- Reducerea duratei de soluționare a cauzelor;
- Combaterea criminalității economice și traficului de persoane;
- Generalizarea educației juridice în școli;
- Digitalizarea completă a sistemului judiciar, inclusiv dosar electronic și domiciliu electronic;
- Reforma completă a organizării instanțelor și parchetelor, inclusiv revizuirea hărții judiciare;
- Revizuirea statutului funcționarilor publici și ai magistraților, corelarea salarizării cu performanța.
„Justiția eficientă e fundamentul încrederii în stat”.
Un program de reformă cu miză istorică
Programul de guvernare 2025-2028 nu este doar un document politic, ci o declarație de intenție pentru transformarea profundă a României. Este o propunere de a rupe cercul vicios al risipei, populismului și clientelismului care au blocat dezvoltarea țării în ultimele decenii.
Pentru prima dată, toate partidele majore și-au asumat împreună reforme dureroase dar necesare. Curajul politic de a spune adevărul despre situația reală a finanțelor, a administrației și a instituțiilor statului poate fi cheia unei schimbări de paradigmă.
Va fi ușor? Cu siguranță, nu. Vor exista rezistențe? Inevitabil. Dar România are astăzi o șansă istorică de a deveni ceea ce merită: o țară modernă, predictibilă și respectată în Europa și în lume.
Acum depinde de fiecare dintre noi dacă transformăm această viziune într-o realitate durabilă.
