Alexandru Muraru

Raport de activitate – Februarie 2021

Debutul sesiunii parlamentare

Pe 1 februarie 2021 a debutat prima sesiune ordinară a noului Legislativ, începând procesul de recredibilizare a Parlamentului României, instituție fanion pentru democrația românească. Am pornit în această misiune cu o serie de obiective bine stabilite și, totodată, cu scopul de a corecta nedreptățile instrumentate de fostul Legislativ.
Am fost conștienți că urmează cea mai importantă provocare a noului Legislativ, și anume aprobarea legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale, un test al maturității politice însoțit, totodată, de un apel la consensul de care avem nevoie pentru stabilitatea economică a următorilor patru ani.
Mai mult ca niciodată, trebuie să ieșim în fața românilor cu un plan concret de reforme și investiții în domeniile fundamentale ale statului.

Practic, începutul primei sesiuni parlamentare a fost unul atipic, pe două direcții: una prin care a trebuit să corectăm erorile fostului Legislativ prin respingerea unor propuneri neconforme și neconstituționale, și alta prin care a trebuit să adoptăm legi care să repună unele instituții sau activități pe făgașul normal.

În luna februarie, am dat vot de respingere pe moțiunea inițiată de PSD împotriva Ministrului Sănătății. Fiind la primul mandat de deputat, am fost cuprins de un semntiment de mâhnire și tristețe văzând agresivitatea și lipsa de conduită morală afișată cei care au guvernat această țară vreme de mai bine de două decenii de la Revoluție.

În ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului am dat votul pentru modificarea statutului parlamentarilor, necesar în procedura de eliminare a pensiilor speciale pentru demnitarii aleși în Legislativ. Am corectat o mare nedreptate făcută românilor de către PSD, o greșeală imensă recunoscută de social-democrați prin acest vot. Principiul contributivității trebuie să primeze, de aceea vom continua lupta pentru eliminarea tuturor privilegiilor necuvenite.

Activitate în comisiile parlamentare

Am participat la lucrările Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, unde au fost analizate o serie de aspecte importante ce țin de agenda relațiilor europene.

Principalele subiecte aflate în discuție au fost legate de modul în care este gestionată pandemia la nivelul Uniunii Europene cât și aspecte care reglementează relațiile cu Marea Britanie în contextul Brexit.
În calitate de membru al acestei comisii, am apreciat acțiunile esențiale întreprinse de organismele europene care vizează constituirea unui front comun pentru a învinge coronavirusul. Uniunea Europeană își propune o serie de obiective clare și care să ducă la o ieșire cât mai rapidă din pandemie.
Totodată, am avut pe masa ședinței inițiativa Comisiei Europene numită Cartea verde privind îmbătrânirea populației și impactul îmbătrânirii populației la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat o dezbatere care va contribui la identificarea unor acțiuni și soluții concrete care să vină în sprijinul cetățenilor și comunităților afectate pentru a se adapta la realitățile în schimbare.
De asemenea, în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Afaceri Europene, am analizat comunicarea referitoare la Strategia UE privind uniunea securităţii, Strategia vizează perioada 2020-2025 și stabilește o abordare în materia securității la nivelul întregii societăți, care să poată să răspundă, în mod eficient și coordonat, la amenințările în rapidă evoluție.
Este esențial să luăm cât mai repede cu putință măsuri de protejare a mediului înconjurător, în contextul îngrijorărilor tot mai accentuate din ultima perioadă. Astfel, Comisia pentru Afaceri Europene a avut discuții pe fondul Strategiei privind hidrogenul pentru o Europă neutră climatic, obiectiv care își propune o traiectorie etapizată, cu trei faze de dezvoltare a economiei bazate pe hidrogen curat.
M-am bucurat să mă reîntâlnesc, în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene, cu colegul meu liberal, europarlamentarul Siegfried Muresan, unde am dezbătut Mecanismul European de Reziliență și Redresare. După cum știți, Parlamentul European a dat, în luna februarie, votul pentru mecanismul prin care România va atrage fonduri substanțiale de peste 30 miliarde euro, sprijin pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei.

În cadrul ședințelor Comisiei pentru Învățământ, au fost supuse analizei o serie de proiecte legislative care au intrat în dezbatere la Camera Deputaților.

În calitate de vicepreședinte al acestei comisii, am salutat prezența Proiectului de Lege pentru aprobarea OUG nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea și sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanță. Proiectul se află, în acest moment, în procesul de dezbatere la Camera Deputaților, ca for decizional. Am refuzat, alături de colegii mei din PNL, USR-PLUS și UDMR amânarea acestui punct, așa cum doreau alti membri ai comisiei.
De asemenea, comisia a emis avizul pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2020 privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cât și pentru alte două proiecte de lege care reglementează transferul unor suprafețe de teren din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Brașov pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”.
Mai departe, am avut în procedură de avizare o serie de proiecte legislative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19, respectiv acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului.
Totodată, au fost vizate măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţiile de prevenţie a activităţilor didactice aferente anului şcolar/universitar 2020/2021 în contextul riscului de infecţie cu coronavirus, măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.
Tot aici am discutat un alt proiect de lege care vizează instituirea unor măsuri pe cale de excepție pentru anul școlar 2020 – 2021, respectiv demararea și implementarea unui program național pilot de tip “Școală după școală”, adresat elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii și mai ales celor care nu au avut acces la mijloacele de educație online.
Această inițiativă a Guvernului este un pas înainte pentru corectarea efectelor negative ale pandemiei asupra actului de învățământ, dacă ținem cont de faptul că, în luna ianuarie, s-a estimat că un număr de circa 65.000 de elevi se aflau în situație de risc cu privire la neîncheierea situației școlare pe semestrul I, cauzat de accesul limitat la educația online.

Pe 15 februarie, am fost desemnat de către conducerea PNL să fac parte din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Pentru mine, esențial este ca prin acest control civil exercitat asupra SRI de către Parlament să crească gradul de încredere al românilor în această instituție fundamentală pentru orice democrație.
SRI trebuie să fie ferit de orice fel imixtiune politică și mă bucur că în ultimii ani putem spune că acest serviciu de intelligence este deconectat de la influențele politicului.

Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei

Am continuat seria acțiunilor în calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. Am avut o întâlnire oficială cu ES David SARANGA, Ambasadorul Statului Israel în România.
Am discutat despre prioritățile mandatul meu încredințat de Șeful Executivului și despre realitățile din România în domeniile mele de acțiune.
Am abordat chestiuni legislative și administrative și am subliniat necesitatea unor pași mai fermi și mai concreți în direcția educației despre istoria Holocaustului, dar și nevoia de a consolida capacitatea de înțelegere a trăsăturilor specifice infracțiunilor de ură cu caracter antisemit și negare a Holocaustului la nivelul funcționarilor și a aparatului de stat însărcinat cu aplicarea legii.
O altă temă discutată a fost, de asemenea, muzeul memorial al Pogromului de la Iași ce urmează a fi redeschis în acest an în capitala Moldovei.
Totodată, am abordat și problema realizării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din București, a pașilor privind finanțarea proiectului și operaționalizarea sa, o resursă educațională cu impact puternic asupra reprezentărilor memoriale cu privire la trecutul recent, o carte de vizită a statului român, sau cum spunea șeful statului, Klaus Iohannis, o „instituție a viitorului”.
L-am asigurat pe Ambasadorul SARANGA de întreaga deschidere și susținere a Executivului și a Prim-Ministrului, Florin Cîțu, în problema combaterii Antisemitismului și a promovării memoriei victimelor Holocaustului din România.

În calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobie, am atras atenția că, în cel puțin două localități din România, există străzi care poartă numele mareșalului Ion Atonescu, unul dintre cei mai mari criminali de război din Europa anilor ‘40, în contradicție cu prevederile OUG 31/2002.

Inițiative legislative

În calitate de co-inițiator, alături de inițiatorul Tianu Burduja și de ceilalți colegi deputați din PNL, am depus proiectul legislativ „anti-chiul”, inițiativă care va urmări sancționarea absențelor nemotivate de la ședințele parlamentare cu până la 10% din indemnizația brută (până acum era doar 1% valoarea sancțiunii).

Noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că Parlamentul României, aflat într-o criză profundă de imagine, trebuie să intre într-un proces de recredibilizare, iar acest lucru nu se poate face altfel decât prin muncă. Prezența tot mai scăzută la votul pentru alegerile parlamentare este alarmantă, și transmite un puternic mesaj sancționator. De aceea, reforma clasei politice trebuie să înceapă cu reforma Parlamentului. E timpul ca cea mai importantă instituție a democrației să-și recapete încrederea în fața alegătorilor iar acest obiectiv trebuie înțeles și respectat de către toți cei care au primit votul de reprezentare.

Totodată, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal, am fost co-inițiator al unei inițiative legislative care propune stoparea practicilor electorale nesănătoase. Mai mult, soluțiile pe care le avem sunt menite să oprească fenomenul în care sunt luate în spațiu sute, sau chiar mii de persoane la o singură adresă.

La baza acestei inițiative, stă o analiză făcută pe 200 de localități, unde s-a observat o migrație suspectă la alegerile locale din anii 2016 – 2020, rezultând în depistarea a 20.000 de vize de flotant, majoritatea emise în preajma alegerilor electorale. Propunem prin acest demers legislativ ca, în toate situațiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reședinței, solicitantul să declare, pe propria răspundere, că locuiește de mai mult de 15 zile la adresa respectivă. În plus, declarația va fi consemnată în fața funcționarului de evidență a persoanelor, trimestrial. C e se va întâmpla în această situație? Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puțin două mențiuni de reședință valabile, se va proceda la informarea poliției naționale, în vederea verificărilor în teren, astfel încât să rezulte dacă solicitanții locuiesc efectiv la adresa pe care au declarat-o. În cazul în care se constată că informațiile sunt nereale, cererile lor vor fi respinse. Sunt măsuri firești pe care trebuie să le luăm astfel încât să avem parte de un proces electoral bazat pe corectitudine, prin eliminarea anomaliilor și tertipurilor care distorsionează rezultatul alegerilor!

Expunere mediatică

Am discutat, în cadrul unei intervenții la RFI, despre oportunitatea redeschiderii școlilor din 8 februarie. Am explicat de ce toate autoritățile trebuie să dovedească o implicare eficientă în acest proces, pornind de la activitatea ministerială, la cea locală și, implicit, a fiecărei unități de învățământ.

Totodată, am apreciat interesul personalului didactic pentru vaccinare și consider că exemplul lor va inspira atât tinerii cât și părinții elevilor să îl urmeze. Interviul poate fi urmărit aici.

De asemenea, în cadrul emisiunii “Conviețuiri”, la TVR1, am vorbit despre responsabilitățile mandatului de Reprezentant Special al Guvernului pentru promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, cât și despre proiectele pe care mi le-am propus din această postură.

Anul acesta comemorăm 80 de ani de la Pogromul de la Iași, iar aici vor fi realizate un memorial dedicat Pogromului și un muzeu, în clădirea și curtea fostei Chesturi a Poliției, dar totodată vom organiza și o conferință internațională cu experți din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii la Universitatea Al. I. Cuza Iași.

În ceea ce privește alte proiecte pe care le am în vedere, am amintit despre cele două mari muzee memoriale pe care România le are deja create prin legi promulgate, respectiv Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, doar că astăzi ele nu sunt operaționalizate. În jurul nostru, majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est au deja spații memoriale bine puse la punct și este timpul să urgentăm procedurile și eforturile în această direcție. Interviul poate fi urmărit aici.

În februarie, am acordat un scurt interviu pentru Agenția France Presse despre prima condamnare în România pentru negarea Holocaustului. Prestigiosul cotidian din Israel, “Jerusalem Post”, a publicat un articol plecând de la acest eveniment. Am subliniat că decizia magistraților este un mesaj puternic al sistemului judiciar, unul care denotă un progres semnificativ. Articolul poate fi accesat aici.

Vă mulțumesc și vă asigur de bunele intenții!

Citește și: