Sunt bucuros să ocup poziția de vicepreședinte al Comisiei pentru educație iar acest lucru mă responsabilizează să contribui cu toată priceperea mea la traversarea cu bine a sistemului de învățământ prin această criză pandemică.
Făcând abstracție de la contextul pandemic, am pornit pe acest drum cu o serie de obiective ambițioase, dar totodată, realizabile, pentru următorii patru ani.
Mi-am asumat o serie de obiective în următorii patru ani, și anume creșterea graduală a alocării din PIB până la 6%, debirocratizarea activității profesorilor, schimbarea legii educației pentru ca ”fabricile de diplome” să dispară”, organizarea anuală a Forumului Educației debirocratizarea și depolitizarea sistemului de învățământ.
Am participat la ședința de învestire în Parlament a Guvernului Cîțu, moment care a marcat, totodată, începutul unui parteneriat politic spirijinit pe consens între cele două entități, respectiv Legislativ și Executiv.
Premierul desemnat, Florin Cîţu, este unul dintre cei mai buni specialiști ȋn macroeconomie pe care îi are Romania şi un profesionist al finanțelor publice.
Încă din prima lună de mandat, am susținut ca din Programul Național de Rederesare și Reziliență să poată fi acordate creșteri salariale în domeniul educației. PNRR este planul României de atragere a fondurilor de urgență de la Uniunea Europeană, are o valoare totală de 30,4 miliarde euro și, conform programului de Guvernare, 6% din aceste fonduri vor fi alocate pentru Educație. Un criteriu pentru creșterile salariale va fi acela al performanței.
Astfel, am sesizat corpul de control al Ministerului Educației pentru a verifica legalitatea numirii unui fost deputat PSD la conducerea Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași și voi continua să militez pentru depolitizarea educației.
În consecință, voi susține, prin pârghiile parlamentare, transparentizarea numirilor manageriale la nivelul unităților de învățământ.
Sunt onorat de numirea în calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. Din această funcție, va asista, consilia și reprezenta pe Primul-Ministru, oferind expertiză în elaborarea, coordonarea și dezvoltarea politicilor memoriei, prevenirea și combaterea antisemitismului, a xenofobiei, extremismului și a altor forme de intoleranță, discurs instigator la ură și violență simbolică.
În același timp, voi iniția și sprijini acțiuni, inițiative și politici menite să sporească gradul de conștientizare și să încurajeze o cultură a memoriei clădite pe principii democratice, pe adevăr și responsabilitate civică.
Din această postură, voi gestiona relația cu autoritățile centrale și locale relevante, mediul asociativ și cu organismele internaționale cu atribuții în problematica politicilor memoriei, prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, extremismului a discursului instigator la ură și a altor forme de discriminare, intoleranță și violență politică sau simbolică. Totodată, voi sprijini eforturile de promovare ale politicilor memoriei la nivel guvernamental, central și local, dar și a celor de combatere a xenofobiei, antisemitismului, a rasismului și ale altor forme de intoleranță, de violență simbolică sau politică.
În această calitate, am participat, în luna ianuarie, la o întâlnire organizată la sediul Consiliului Județean Iași cu prilejul vizitei domnului Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel. A fost o ocazie deosebită de a discuta cu reprezentanții institutului despre nevoia de promovare a memoriei victimelor Holocaustului.
Pe lângă evenimentele deja consacrate, precum „Marșul Vieții”, ceremonialul de la cimitirul evreiesc din Iași, parcurgerea traseului „Trenurilor Morții”, vom avea o serie de evenimente noi, care vor contribui la creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice, atragerea mass-media, a autorităților centrale și a altor entități în jurul acestei comemorări.
Astfel, inaugurarea viitorului Muzeu Memorial dedicat Victimelor Pogromului de la Iași, dar și a spațiului Memorial din curtea fostei Chesturi, realizarea unui ansamblu memorial dedicat copiilor, victime ale Pogromului din 1941 într-un loc simbolic din oraș, organizarea unei conferințe științifice internaționale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar și a unui festival sau a unor seri de filme artistice și documentare dedicate vieții evreiești și memoriei Holocaustului, dar și a altor acțiuni și inițiative publice sau private, vor avea întreaga mea susținere, ca Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei.
Guvernul, Președinția, INSHR-EW, și alte instituții au făcut pași importanți și eforturi în ultimii ani pentru salvgardarea memoriei victimelor Holocaustului. Sunt încrezător că Iașul va continua să contribuie la acest demers.
În luna ianuarie am vizitat, din nou, alături de autoritățile locale, de lideri ai Comunității evreiești, viitorul sediu al Muzeului Memorial dedicat Victimelor Pogromului de la Iași, dar și a spațiului Memorial din curtea fostei Chesturi, de pe strada Vasile Alecsandri din Iași. Fiecare astfel de vizită, pentru supraviețuitori dar și pentru cei care știu ceea ce s-a întâmplat acolo, în urmă cu 80 de ani, este marcantă.
Dacă „trenurile morții” reprezintă cel mai puternic simbol al Pogromului de la Iași, curtea fostei Chesturi este imaginea implicării depline, totale, a instituțiilor statului, cu toată logistica și pe toate palierele birocratice, în Holocaust.
Din păcate, în aceeași lună, am primit cu îndurerare trecerea în neființă a lui Iancu Țucărman, unul dintre puținii supraviețuitori ai Holocaustului din România.
Țucărman avea 18 ani în iunie 1941, când trupele naziste române au reținut alte mii de evrei din Iași, un oraș din nordul țării, în timpul evenimentelor care au devenit cunoscute drept “pogromul de la Iași”.
Am atras atenția că, în prezent, România continuă să fie singurul stat membru din Uniunea Europeană în care elevii învață o singură oră de istorie pe săptămână, deopotrivă la liceu și gimnaziu, în comparație cu Republica Cehă, unde se fac trei ore pe săptămână, Germania cu trei-patru ore pe săptămână sau Danemarca unde au loc două ore pe săptămână. Am semnalat, totodată, că profesorii autori de manuale sunt și profesori la catedră, astfel că nu putem să îi punem în postura de a-și neglija normele și orele și în același timp să lucreze la manuale, motiv pentru care ar trebui un termen de cel puțin 6 luni ca acest proces să fie cu adevarat digerabil. Tot în cadrul întâlnirilor Comisiei pentru Educație, am prezentat oportunitatea manualelor digitale, în contextul în care pandemia a grăbit procesul de digitalizare în învățământ.
Tot în această perioadă, am avut întâlniri cu reprezentanții ai Consiliului Judeţean al Elevilor pe problematica planurilor-cadru din învăţământul liceal. Am apreciat atingerea punctuală a unor situaţii care caută îmbunătăţire, cum ar fi creşterea finanţării sistemului de învăţământ, continuarea digitalizării şcolii dincolo de scenariile pandemice şi accesul la educaţie în mediile nefavorizate, probleme care le recunoaştem şi pe care, prin atribuţiile mandatului nostru, vom căuta să le corectăm.
I-am asigurat pe reprezentanţii Consiliului Judeţean al Elevilor de toată deschiderea noastră iar astfel de întâlniri vor avea loc în continuare.
În calitate de membru al Comisiei pentru Afaceri Europene, am atras atenția asupra derapajelor de la standardele democrației în Federația Rusă, raportat la arestarea lui Alexei Navalnîi. Consider că reprimarea opoziției de către regimul de la Kremlin trebuie să aibă parte de riposta fermă a lumii libere în fața acestei nedreptăți. În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Afaceri Europene, am dezbătut subiecte legate de modul în care este gestionată pandemia la nivelul Uniunii Europene cât și aspecte care reglementează relațiile cu Marea Britanie în contextul Brexit.
Vă mulțumesc și vă asigur de bunele intenții!