Profesionalizarea TVR, o condiție necesară pentru trezirea unui colos adormit înt-un mediu concurențial

În ultimii ani, într-o piață competitivă, Televiziunea Română a rămas prinsă în timp, urmând întocmai rețeta unor vremuri trecute, aidoma unui bătrân care nu se mai integrează la standardele noilor generații. 

Nu e vorba doar de programele în sine, care urmează cu strictețe linia de politică editorială consacrată, întocmai respectând rolul pe care îl înțelege să îl aibă în societate, acela de motor informațional, cultural și educațional.

S-a ajuns aici din varii motive, ce țin imixtiunea politică, gestionarea deficitară a bugetului, decizii bizare de management, iar lista poate continua. 

La toate acestea se adaugă presiunea uriașă a mediului concurențial, unde găsim angajate resurse considerabile în programe de divertisment și conținut care decuplează telespectatorul de realitatea cotidiană pentru o perioadă de timp, funcționând ca un drog cu repercusiuni la nivelul unei întregi societăți.

Vorbim de o instituție media cu 2.300 de angajați, peste 300 de colaboratori și cu un buget de aproape 80 de milioane de euro anual.

Dacă i-am spune unui extraterestru care vine pe Terra că există o televiziune cu asemenea capacitate logistică, financiară și de resurse umane, într-o analiză comparativă cu celelalte televiziune, probabil că ar spune că cele mai multe breaking-news-uri sunt generate de această instituție media și că ar acapara cea mai mare cotă de piață. În realitate, lucrurile nu stau nicidecum așa….

Societatea Română de Televiziune (SRTV), reprezentată de TVR 1, TVR 2 și TVR 3, deține o cotă (ridicolă) de 1,1%, mai mică decât cotele grupurilor internaționale Discovery Communications (1,9%), Sony Pictures Televison (1,6%) și Disney (1,4%).

SRTV trebuie reformată pe baza unor principii clare: recredibilizarea instituțională, diversificarea programelor, o politică de resurse umane competitivă bazata de meritocrație si profesionalism.

După acest pas, trebuie să știm, cui servește TVR? Care este profilul televiziunii publice? În acest moment, este neclară direcția TVR, care are multe programe, dar nu există o politică coerentă de nișare a audienței.

Totodată, cred că e este nevoie  de trei mari proiecte pe care noua conducere să și le asume: platfoma online de știri si filme, reactivarea și recrearea unui canal cultural și a unui canal de știri.

Cred în continuare că Televiziunea Română are rolul de a funcționa ca o instituție de reabilitare mediatică a celor care caută refugiu sau evadează din spirala divertismentului banal. Excepțiile de la această regulă au făcut ca, în cele din urmă, anul acesta, instituția legislativă supremă să apese butonul „Reset”, invocate fiind modul netransparent privind cheluirea fondurilor, aprobarea unor programe televizate de o slabă calitate morală, managementul politizat.

Personal, am fost una din vocile critice la adresa acestor abateri, inclusiv în perioada în care am fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Anul acesta, în luna mai, Parlamentul a respins rapoartele de activitate ale SRR și SRTv, ceea ce a condus la demiterea conducerilor celor două societăți, după o perioadă neagră în care televiziunea și radiodifuziunea română au căzut în degradare.

Săptămâna aceasta, camerele reunite au dat votul pentru constituirea noilor conduceri ale SRTv și SRR, cu mandatul de a produce schimbarea de care cele două societăți au neapărată nevoie, fără a devia însă de la principiile și rolul pe care acestea le au în ansamblul mediatic.

În acest sens, am speranța și convingerea că un profesionist la conducerea Televiziunii Române, în persoana lui Dan Turturică, cu o vastă experiență de peste trei decenii în mass-media. Prin această schimbare, SRTv deține acum toate atributele necesare pentru a avea o șansă la reformă, performanță și competitivitate.

 

Citește și: