Organizarea sistemului de învățământ
Prin noile legi, școala va modela dezvoltarea individuală, în funcție de capacitățile și aptitudinile elevului, va personaliza procesul de învățare și va forma și stimula mai bine profesorii.
Organizarea sistemului de învățământ
Fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive.
Educația timpurie
Copiii sunt pregătiți pentru viața în comunitate și pentru interacțiunea cu școala, ca instituție. Va fi un sistem incluziv, bazat pe asistență, consiliere și cu standarde de calitate.
Educația timpurie devine un sistem integrat format din învățământul ante-preșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.
Educația timpurie se organizează în creșe, grădinițe și în centre de zi. Creșele fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 3 ani servicii de educație, îngrijire și supraveghere;
Educația timpurie devine un sistem incluziv, această componentă va fi asigurată de Centrul Național pentru Educație Incluzivă, cu atribuții în ceea ce privește consilierea școlară, asistența educațională și elaborarea standardelor de calitate;
În localitățile în care nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ și centrelor de zi din localități limitrofe.
Învățământul secundar superior – liceal
Noua organizare a liceelor va permite direcționarea mai atent structurată către un parcurs profesional ulterior, în locul unor direcții vagi cu prea puține elemente distinctive. Ca noutate, posibilitatea transferului între cele trei filiere ale acestui nivel de educație va permite schimbarea parcursului educațional în funcție de evoluția elevului.
Acesta se va derula în licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale și cuprinde clasele a IX-a – a XII-a. În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte:
– filiera teoretică cu profilurile umanist și real;
– filiera vocațională cu profil militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;
– filiera profesională cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.
Unitățile de învățământ liceal profesional se vor organiza cu o singură filieră – filiera profesională – și unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor, se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
Unitățile de învățământ liceal teoretice vor putea include și clase din filiera vocațională și se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
Unitățile de învățământ liceal vocațional vor putea include și clase din filiera teoretică și se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri.
Fiecare filieră are multiple specializări și activează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare a elevului. Filiera profesională și filiera vocațională vor o orientare practică și activitățile de predare / învățare / evaluare se vor putea derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante.
În educația profesională non-duală și în cea vocațională, procesul educațional se va derula atât în școală, cât și în spații speciale de practică.
Se va reglementa transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu.
Consorțiile școlare și consorțiile de învățământ dual
Aceste noi forme de organizare permit o mai bună administrare a resurselor pedagogice, la nivel de comunitate.
Autoritățile administrației publice locale vor putea decide înființarea consorțiilor școlare. Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între unitățile de învățământ acreditate care asigură:
– prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;
– utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu;
– lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora.
Cadrul general pentru înființarea, funcționarea și desființarea consorțiilor școlare se va reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
Consorțiile de învățământ dual vor fi formate din cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior acreditate, autorități publice locale și operatori economici.
Consorțiul poate include și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale care pot susține un ecosistem extins de formare duală.
Consorțiile de învățământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre / campusuri profesionale integrate care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, infrastructurii universitare și infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.
Educația specială și educația incluzivă
Atenție specială pentru cei cu nevoi speciale.
Prezentul proiect va asigura cadrul legal pentru ca, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, educația specială să se realizeze în baza unui sistem de sprijin pe cinci niveluri, în funcție de gradul de nevoi speciale, dizabilități, tulburări de învățare etc.
În învățământul ante-preșcolar, educația specială se va organiza sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu dizabilități senzoriale multiple, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, servicii specializate de asistență socială, medicale, psihologice, consiliere, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice.
Centrul Național pentru Educație Incluzivă va forma cadre didactice din învățământul de masă în vederea dobândirii competențelor specifice activităților didactice realizate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Pentru nivelurile 1-2 se va asigura o finanțare majorată cu 75% față de costul standard / ante-preșcolar / preșcolar / elev, iar pentru nivelurile 3-4 se va asigura o finanțare majorată cu 100%.
Consilierul școlar va fi lângă elev
În școli vor funcționa compartimentele de asistență psihopedagogică.
În cadrul acestor compartimente vor fi profesori–logopezi cu specializarea în psihopedagogie specială / psihologie; profesori-psihopedagogi cu specializarea în psihopedagogie specială / psihologie si consilieri școlari cu specializări în profilul / domeniul psihopedagogie specială sau psihologie și cu specializări în domeniul științe ale educației, stabilite prin ordin al ministrului educației.
Pentru că elevul trebuie să fie protejat de abuzul emoțional, profesorul care va abuza elevul este sancționat cu desfacerea contractului de muncă și timp de 10 ani nu va mai avea dreptul să exercite calitatea de profesor.
Școala din Spital
Pentru copiii, preșcolarii și elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecțiuni, spitalizați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, se organizează „Școala din Spital”, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt internați.
Școala din Spital va fi organizată și va funcționa în cadrul universităților de medicină și farmacie.
Școala din Spital înființată în cadrul unei universități de medicină și farmacie poate asigura procesul instructiv-educativ pentru preșcolarii / elevii din spitalele de pe raza teritorială a acestora, pentru preșcolarii și elevii din spitalele aflate în județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului educativ pentru copiii, preșcolarii, elevii internați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora.
Procesul de învățământ din cadrul acestora va putea fi desfășurat de cadre didactice titulare în învățământ, de cadre didactice membre ale Corpului Național al Profesorilor pentru Școala din Spital.
În cadrul școlilor din spital vor putea fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extra-didactice.
Portofoliul educațional și curriculumul la decizia școlii
Procesul de educație va fi personalizat, la fel ca evaluarea elevilor. Se renunță la uniformizarea de tip sovietic și se revine la o educație personalizată.
Evaluarea elevului va fi realizată prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei și înregistrarea progresului în portofoliul personal educațional.
La învățământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 2-4 ore pe săptămână. La învățământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 3-5 ore pe săptămână. La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână.
Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din pachete de discipline opționale la nivel național, regional și local, cât și din pachete de discipline opționale la nivelul unității de învățământ.
Pentru învățământul profesional și tehnic, curriculumul la decizia școlii va fi elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării elevilor la nevoile locale ale pieței muncii. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia școlii.
Planurile-cadru și programele școlare
Planurile-cadru și programele școlare pentru discipline, precum și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar vor fi elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației și vor fi aprobate prin ordin al ministrului educației.
Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu / modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.
Programele școlare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire opționale se vor putea elabora și la nivelul unităților de învățământ, prin consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare vor fi aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.
Orientarea școlară
La finalizarea clasei a VIII-a, consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte.
Recomandarea va fi emisă în baza unei evaluări specifice, care se va comunica și elevului și părinților acestuia. La elaborarea recomandării, vor fi consultate și cadrele didactice de la clasă.
Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional.
Evaluarea personalizată și continuă
Renunțarea la uniformizare se va vedea în evaluarea personalizată și frecventă a fiecărui elev, evaluare bazată nu doar pe abilitățile de învățare, dar și pe profilul și evoluția lui psiho-socială.
Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare. În acest scop, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va înființa o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă pentru evaluare.
La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor va întocmi un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare ține cont de constatările raportului.
La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil va întocmi câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o secțiune care revine consilierului școlar și sunt semnate și de către acesta.
La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii: limbă și comunicare, matematică și științe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Proba de limbă și comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă.
Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate de învățare se comunică părinților și sunt incluse în portofoliul educațional al elevului.
Evaluarea națională și Admiterea în clasa a IX-a
Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale.
Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate.
Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență. Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului educației.
Unități pilot de excelență
În fiecare județ și în municipiul București, colegiile naționale vor putea funcționa ca unități pilot de excelență. În unitățile pilot de excelență, se vor putea desfășura activități suplimentare de învățare cu elevii capabili de excelență.
Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a IX-a, fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la colegiul național și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune / clasă, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației.
Programe pilot
Ministerul Educației va organiza la nivelul sistemului național de învățământ programe pilot. În unitățile pilot, organizate pentru pilotarea experimentală și de aplicație și pentru pilotarea unor modele noi sau alternative de educație, procesul de învățământ se va putea desfășura prin aplicarea unui alt tip de structură a învățământului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere în ciclul secundar superior, alt tip de management al unității de învățământ preuniversitar, alt sistem de finanțare, altă structură a anului școlar decât cele stabilite de prezenta lege, precum și utilizarea unor manuale și resurse școlare inovative.
Acest tip de pilotare poate include și modele educaționale bilingve, care vizează studiul în limba română și o limbă de circulație internațională, începând cu învățământul primar.
Colegiile Naționale vor putea fi unități pilot de excelență, în cadrul acestora vor funcționa clase de excelență. Unitățile pilot pentru excelență vor fi coordonate și sprijinite metodologic de C.N.E.
Evaluarea periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
Nivelul de alfabetizare funcțională al beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase.
Evaluările vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a.
Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Derularea Programului va fi reglementată prin hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică).
Elevul va deveni un adult care va lua decizii în mod autonom, pe baza abilităților dobândite în diferite etape ale formării sale educaționale. Aceste trei seturi de competențe se referă la:
- realizarea de conexiuni logice, extragerea ideilor principale și exprimarea unui punct de vedere (citirea și înțelegerea unui text scris),
- capacitatea de a transpune informația abstractă în activitățile cotidiene (alfabetizarea matematică),
- capacitatea de înțelege fenomenele din natură și de a lua decizii bazate pe date factuale (alfabetizarea științifică).
