O nouă reuniune plenară a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.
Am participat săptămâna trecută, la Palatul Victoria, la o nouă reuniune plenară a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.
Am atras atenția cu privire la faptul că problematica educației este una fundamentală și este importantă recuperarea restanțelor pe acest domeniu al Strategiei, inclusiv la trecerea a aproape două decenii de la elaborarea recomandărilor în domeniul educației din Raportul final al Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului in România.
Am subliniat că, în cifre, situația actuală apare drept optimistă, însă am arătat nevoia de a intra intr-un dialog continuu cu universitățile care au organizat cursuri în domeniile relevante și cele care au în vedere organizarea unor astfel de cursuri.
Tot la această reuniune, au fost prezentate concluziile Raportului de monitorizare privind manifestări de antisemitism și negaționism în perioada aprilie 2021-aprilie 2022, realizat de Institutul Elie Wiesel. Este un demers început în 2020, aflat acum la al treilea ciclu de monitorizare. Raportul face un inventar sintetic al manifestărilor publice din societatea românească în mediile offline și online. Documentul este accesibil pe site-ul INSHR-EW și este public.
Deși raportul nu arată o sporire considerabilă a numărului sau gravității incidentelor antisemite, nu sunt înregistrate nici progrese notabile în gestionarea lor.
Se constată un clivaj între intenție și acțiune la nivelul conducerii și entităților publice. În anul 2022 încă avem străzi denumite după criminali de război, iar încălcarea legii în acest domeniu este încă privită cu toleranță.
La nivelul opiniei publice se constată de multe ori lipsa empatiei față de victimă, indiciu al faptului că mesajele de combatere a antisemitismului și a negării Holocaustului nu sunt interiorizate civic și cultural la nivelul opiniei publice și nu sunt tratate pe măsura gravității faptelor.
Gradul de violență în online a rămas ridicat și în perioada analizată, iar intensificarea unor acțiuni în acest mediu este legată de prezența în spațiul public a unor factori declanșatori (de ex. conflictul Israel-Palestina).
Fiecare moment de criză, de orice tip, a dus la apariția unor narațiuni conspiraționiste antisemite.
Reuniunea a fost organizată în format extins, reunind participarea atât a membrilor Comitetului, cât și a reprezentanților instituțiilor cu statut de invitat permanent şi anume, Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului și a xenofobiei (RS), Administraţia Prezidenţială (AP), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Avocatul Poporului (AVP), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (MP-PICCJ), Institutul Naţional al Magistraturii (INM), Institutul Național de Administrație (INA), Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Forumul B’nai B’rith “Dr. Moses Rosen” România.
