Mesaj și concluzii finale la sfârșitul reuniunii de trei zile la București a celor peste 80 de oficiali europeni și organizații pentru combaterea antisemitismului
Am avut onoarea să vorbesc la finalul evenimentului nostru de trei zile la București, unde peste 80 de oficiali, lideri din instituții, reprezentanți guvernamentali și de organizații internaționale, civice sau evreiești au luat parte.
Scopul nostru principal pentru întâlnirea din România a fost să ne continuăm munca menită să identificăm, colectiv, ca echipă, cele mai bune răspunsuri pentru a aborda combaterea antisemitismului și să identificăm mijloacele pentru a fi mai eficienți și mai imaginativi atunci când vorbim despre promovarea vieții evreiești.
Rolul comunităților evreiești și importanța guvernelor
Rolul comunităților evreiești în găsirea celor mai bune răspunsuri este de cea mai mare importanță. Dar depinde de guverne să-și îndeplinească nevoile, să-i facă să se simtă primiți pretutindeni, iar culturile lor apreciate și îmbrățișate de noi toți. Sistemele democratice de guvernare sunt cele mai bune modalități de a depăși crizele și de a reconstrui în mod durabil. Combaterea antisemitismului, rasismului și a altor forme de intoleranță se află chiar la baza unei democrații rezistente. Deci lupta împotriva acestor amenințări este lupta pentru democrație.
Pentru a combate antisemitismul, avem nevoie de:
1. În primul rând, voința politică. Și chiar faptul că statele membre ale UE și Comisia Europeană au fost prezenți reprezintă o dovadă în acest sens. Cuvintele prim-ministrului nostru reprezintă încă un angajament ferm al țării noastre de a continua cu fermitate lupta pentru combaterea antisemitismului și pentru toate formele de violență politică, simbolică, extremism și intoleranță.
După cum a menționat coordonatorul Comisiei Europene la Madrid acum două luni, 3 lucruri sunt fundamentale pentru drumul nostru și obiectivele noastre, pentru țările UE. Să numească trimiși speciali, să aibă strategii naționale de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești (dedicate sau integrate într-o strategie mai largă), să integreze în legislațiile naționale definiția IHRA a antisemitismului. În doar 15 state avem strategii naționale până acum.
2. Strategii naționale și monitorizare. A avea o strategie nu este suficient, organismele de monitorizare sunt de maximă importanță. Chiar dacă vorbim de comitete interministeriale de monitorizare a implementării sau de instituții, trebuie să creăm instrumente/organisme instituționale care să facă presiune asupra instituțiilor și societăților pentru a avea rezultate concrete. Îmi amintesc ce spunea colega mea, Dumitrița Solomon, în intervenția ei, că atingerea viziunii noastre comune despre democrație necesită multă muncă concretă de zi cu zi.
3. Parteneriat între autoritățile naționale și locale, comunitățile evreiești, societatea civilă și mediul academic. Asistența financiară trebuie să continue. Acesta este un sprijin obligatoriu în munca noastră, nu se poate face în ceea ce privește, de exemplu, conservarea patrimoniului fără bugete. Nicio reformă, nicio schimbare, nici de mentalitate, nu se poate face fără bugete. Investiția aceasta nu e niciodată un moft și este atât pentru viitor cât mai ales pentru sănătatea democrațiilor noastre.
4. Educarea și conștientizarea publicului larg. Am subliniat să fie ținut minte și utilizat modelul nostru, modelul romanesc. Curricula dedicată, disciplină obligatorie pentru istoria evreilor și Holocaust. Trebuie să ne imaginăm în următoarele decenii o societate cu cetățeni europeni pe care trebuie să-și cunoască foarte bine trecutul pentru a crea o societate rezistentă împotriva extremismului și a tuturor formelor de intoleranță.
5. Implicarea mass-media și parteneriatul. Mass-media reprezintă un instrument cheie pentru răspândirea informațiilor despre munca noastră, pentru a crea o conștientizare și pentru a contracara dezinformarea și discursul instigator la ură. Programele dedicate, vizitele de studiu și dezbaterile pentru jurnaliști și influenceri sunt idei pentru a-i menține mai aproape, informați, pentru empatiza și pentru a le oferi instrumentele adecvate pentru a fi partenerii noștri.
6. Solidaritate. Ucraina și Republica Moldova trebuie să devină o prezență constantă la întâlnirile noastre. În viitor, Balcanii de Vest trebuie să capete atenția noastră. Cred că trebuie să pregătim statele pentru momentele în care vor deveni parte din familia noastră UE. Și lupta împotriva antisemitismului și promovarea vieții evreiești, lupta împotriva extremismului și a tuturor formelor de intoleranță sau violență politică au devenit deja parte a standardelor de aderare la UE. În același timp, aceasta este o formă de a menține potențialii sau candidații UE pe linie și de a nu le permite să fie izolați sau infestați de alți „viruși politici”.
La finalul evenimentului, am transmis mulțumiri speciale Comisiei UE și Ministerului Afacerilor Externe pentru organizare, precum și SRI și SPP pentru suportul acordat.
A fost un eveniment organizat excelent de România, o probă de diplomație publică și o carte de vizită cu impact mare între toți reprezentanții europeni care au fost la București pentru câteva zile.
Această reuniune a reprezentat un pas important în lupta împotriva antisemitismului și a tuturor formelor de intoleranță și violență politică.
Prin colaborarea și angajamentul comun al oficialilor europeni, organizațiilor și comunităților evreiești, putem spera să construim o Europă mai incluzivă, mai rezistentă și mai democratică. Împreună, putem depăși provocările și asigura un viitor strălucit pentru toți cetățenii noștri.
