Mesaj rostit de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor la Memorialul Victimelor Holocaustului

Mesaj rostit de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor la Memorialul Victimelor Holocaustului

Stimate Președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu,

Stimată doamnă consilier al președintelui României, Cătălina Galer, Stimate doamne și stimați domni miniștri, Firea, Abrudan și Rafila,

Stimată doamnă secretar de Stat Solomon,

Stimate domnule deputat Zamfir, reprezentantul minorității Rome în parlament,

 Doamnelor și domnilor,

Ne-am adunat astăzi aici pentru a marca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor. O zi care marchează și mai mult nu doar suferințele minorității rrome pe continentul european, generate de planul de anihilare genocidală din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a acțiunilor de purificare rasială ale Germaniei naziste și ale aliaților lor, dar demonstrează acum, din ce în ce mai evident, solidaritate la nivel comunitar și internațional prin marcarea acestei zile.

Tragedia Holocaustului, parte a istoriei noastre colective, este astăzi un reper al felului în care națiunile își asumă trecutul, onorează memoria victimelor, condamnă ororile istoriei și ale regimurilor totalitare și respectă valorile esențiale ale demnității umane, libertății și democrației.

 

Expansiunea nazismului la nivel european a reprezentat cea mai mare tragedie pentru minoritatea romă din toată istoria sa. Încă din 1935, când pachetul de legi rasiale de la Nuremberg a devenit parte din planul de anihilare a unor întregi minorități și categorii sociale, guvernul nazist a inclus oficial comunitățile sinti și romă între cei vizați, catalogați drept „rase inferioare”. Excluderea, deportarea, încarcerarea, persecuția, și crimele au urmat cu rapiditate, iar construirea și administrarea așa-numitului „Zigeunerlager” („Lagăre de țigani”) din toată Europa ocupată de naziști, în complexul de la Auswitz-Birkenau (sau în cele din Sobibor, Treblinka, Kelmo, Trasnistria), avea să probeze cel mai mare plan genocidal împotriva minorității rome existent vreodată pe continentul european. Istoricii estimează astăzi că în jur de 500.000 de romi au pierit în Holocaust, comunități întregi tradiționale dispărând pentru totdeauna. Romii uciși în Holocaust au fost exterminați sistematic prin înfometare, frig, boli netratate, dar și prin execuții de către unitățile militare și de poliție nazistă în teritoriile fostei Uniuni Sovietice sau controlate de Germania nazistă și colaboratorii lor.

Doamnelor și domnilor,

 

Regimul Antonescu și autoritățile române din perioada 1940-1944 au contribuit din plin la planul de la nivel european al persecuției și eliminării fizice a romilor. Așa se face că deportarea celor aproape 25.000 de romi în Transnistria, începând cu 1942, a fost întru totul opera Guvernului Ion Antonescu și a complicilor săi, militari, civili, instituții și persoane, atât ca acțiune, cât și ca idee. Așa cum demonstrează istoricii Raportului Final a Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, „Deportarea romilor în Transnistria a fost întru totul opera guvernului Antonescu, nu numai ca realizare, ci și în privința ideii. Înainte de regimul Antonescu, în România nu a existat o politică față de romi. La nivelul factorilor politici, romii nu erau văzuți ca o problemă. Chiar dacă erau recenzați ca etnie aparte, cu o limbă proprie, ei erau tratați mai mult ca o categorie socială. În consecință, în acțiunea autorităților românești, romii nu au fost incluși printre minoritățile naționale; legislația în privința minorităților nu s-a referit și la ei.(…)iar politicile de românizare (…) nu i-au vizat pe romi. (…) În perioada interbelică, în viața politică din România nu a existat o „problemă țigănească”.

Astăzi, documentele oficiale ale regimului de dictatură militară, măsurile întreprinse, ordinele și acțiunile, toate demonstrează fără echivoc că planul deportării romilor a fost realizat personal de către Ion Antonescu și colaboratorii săi direcți. Nu de către o putere străină, ci de către criminalii de război care au condus România atunci. Romii nomazi din întreaga țară au fost deportați, apoi au urmat cei sedentari declarați „indezirabili”, în vreme ce bunurile acestora au fost confiscate sau sustrase de jandarmi. Din totalul celor 25.000 de romi deportați în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit. Se estimează că jumătate dintre aceștia erau copii.

Onorată asistență,

Astăzi, Holocaustul împotriva romilor rămâne un subiect prea puțin cunoscut de către publicul larg, prea puțin popularizat și în general parte a distorsiunii istorice a Holocaustului. Faptul că astăzi suntem aici împreună, factori guvernamentali și instituții, este un lucru necesar și lăudabil, dar este încă prea puțin. Politicile pentru promovarea memoriei victimelor Holocaustului împotriva romilor au nevoie de mai multă susținere și acceptare, au nevoie de mai multă lumină din partea societății, a instituțiilor, a mass media. Avem nevoie de monumente dedicate victimelor romilor, de inițiative publice locale, de nume de străzi și locuri publice, de istorii individuale puse în valoare care să le păstreze vie memoria. Acolo unde există locuri ale memoriei victimelor Holocaustului, acestea pot fi completate sau altele realizate. Cultura și istoria romilor trebuie să fie și mai mult parte a programelor educaționale, iar combaterea antițiganismului trebuie să fie un pilon important al politicii noastre de combatere a rasismului și a instigării la ură. Investiția în muzee, în centre de cercetare, în burse și programe de promovare a memoriei Holocaustului împotriva romilor și a culturii acestei minorități este de fapt o investiție în educația pentru viitor, o formă de reziliență împotriva rasismului și extremismului.

Doamnelor și domnilor,

 Suntem astăzi într-o nouă etapă, la aproape două decenii de când statul român a recunoscut și asumat implicarea în Holocaust în perioada 1940-1944. Avem acum instituții, avem instrumente, România este un model european de protecție a minorităților și de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. Romii sunt astăzi parte din istoria și identitatea noastră, dar este de datoria noastră ca Guvern și țară să facem mai mult pentru ei. Stigmatizați, marginalizați, discriminați, excluși de-a lungul istoriei, rromii au nevoie de o susținere puternică la nivel european. Orice formă de discriminare la adresa lor și a altor minorități este de fapt un atac la valorile fundamentale pe care s a construit Europa, este un atac la democrație. A vorbi despre rase, despre puritate etnică într-o Europă a națiunilor, a popoarelor și a diversității este sinonim cu instigarea la un nou experiment social de felul celor din anii 40.

În calitate de Reprezentant Special al Guvernului, vreau să evidențiez angajamentul ferm al actualului Executiv și al primului-ministru pentru promovarea politicilor memoriei și pentru o politică de toleranță 0 față de toate formele de discriminare, xenofobie, antițiganism, antisemitism, extremism, radicalizare, instigare la ură. Actuala coaliție de guvernare, cu o largă susținere parlamentară, va susține proiecte importante sau inițiative în acest sens. Unul dintre acestea este Muzeul Culturii și tradiției Romilor, care chiar în acest an face primii pași pentru operaționalizarea proiectului. Alături de celelalte două muzee memoriale ale statului român, vor contribui semnificativ la imaginea României și la educarea tinerelor generații. 

Astăzi, tulburările prin care trece lumea și Europa provocate de invazia Rusiei din Ucraina, de pandemie și de alte crize, sunt un teren fertil, din păcate, pentru antițiganism, antisemitism, pentru negarea, distorsionarea sau trivializarea Holocaustului, pentru homofobie, xenofobie, rasism și ură. Toate acestea accentuează teoriile conspirației și prejudiciază grav democrația, comunitățile noastre, infectează cu minciuni îngrozitoare tinerele generații și ultragiază memoria Holocaustului. Încurajez instituțiile, liderii, funcționarii și societatea să ia atitudine fermă care să descurajeze și să condamne, să repudieze astfel de fapte!

Stimați participanți,

În final, în aduc astăzi un pios omagiu sutelor de mii de victime ale genocidului împotriva romilor la nivel european și a celor 25.000 de victime ale genocidului romilor deportați în Transnistria de către statul român.

 

În final aș dori astfel să le exprim mulțumiri tuturor celor care sunt alături de aceste eforturi, primului-ministru, Cancelariei sale, Secretariatului General al Guvernului, Agenției Naționale pentru Romi liderilor și instituțiilor, autorităților locale.

Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Holocaust şi să ne rugăm în fiecare zi pentru ca memoria lor să rămână neștearsă!

Vă mulțumesc!

Citește și: