Legea educației - principalele elemente de reformă în învățământul universitar

Măsurile cuprinse în noile legi ale educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România. 

Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor.

România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație. Veșnicele amânări, lipsa consultării beneficiarilor și a societății, lipsa unei viziuni și a unei strategii pe termen lung, lucrurile începute și neterminate, toate au afectat, în timp, calitatea actului educațional și rezultatele în învățământul românesc. Avem acum șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.

Un altfel de viitor pentru România înseamnă altfel de școală. Începem reforma în educație!

General: reglarea unor procese din activitatea universitară, modernizare

  • Se păstrează elementele ce privesc autonomia universitară și modul în care se derulează procesul de învățământ, dar se înființează organisme specializate care să regleze procese importante din activitatea universităților, precum acordarea de titluri academice.
  • Cercetarea va deveni o componentă esențială a mediului universitar, iar universitățile se vor putea organiza în consorții (pentru a-și pune resursele la comun)
  • Se pune accent deosebit pe digitalizare.

Studenții: echitate, o șansă pentru fiecare, definirea clară a drepturilor și a obligațiilor

  • Studentul trebuie să fie deja expus mediului economic pentru care se pregătește. Vor fi încurajate practica și învățământul dual, prin care studentul să fie pus în contact cu cerințele pieței muncii.
  • Se vor aloca 200 milioane lei/an Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar, pentru tratarea și eliminarea cauzelor care duc la renunțarea la cursuri.
  • Se vor aloca cel puțin 10 locuri (din rândul celor plătite de la bugetul de stat) persoanelor cu dizabilități și cel puțin 10 locuri persoanelor provenite din sistemul de protecție socială, în vederea creșterii șanselor de integrare în societate.
  • Bursele studenților vor crește cu 50%, pe toată durata anului
  • Introducerea cursurilor de etică și integritate academică la nivelul tuturor programelor de licență.
  • Absolvenții de Medicină vor avea dreptul la liberă practică.
  • Se va publica un Cod al Drepturilor și Obligațiilor Studentului, pentru clarificarea unor situații de ambiguitate și eliminarea abuzurilor.

Titlurile academice: mecanisme transparente de reglare a oricăror abateri de la etica universitară

  • Se reglementează acordarea titlului de doctor de către universități. Perioada studiilor doctorale crește de la 3 la 4 ani, pentru a se acorda doctorandului o perioadă mai mare pentru cercetare. Doctorandul va putea solicita universității să comaseze doi ani din totalul de patru cu o perioadă de studii (cu avizul conducătorului de doctorat).
  • Se înființează Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), care va centraliza toate actele de studii.
  • Se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri.
  • Se vor putea iniția parteneriate cu universități din alte țări, pentru emiterea de diplome comune (joint degrees)

Cadrele didactice: performanță obținută etic și respectând deontologia universitară

  • Mandatul de rector se limitează la 5 ani, cu o limită de mandate la latitudinea universității.
  • Se elimină criteriul deținerii titlului de doctor la ocuparea funcției de asistent universitar.
  • Dacă universitățile nu pot acoperi cu profesori titulari necesarul de norme, se va putea apela la varianta menținerii unui cadru didactic și după vârsta pensionarii de 65 ani (până la vârsta maximă de 70 de ani), în scopul facilitării intrării în sistem a unor profesori mai tineri.

Universitățile: conectate la mediul educațional internațional și la mediul socio-economic intern

  • Se păstrează principiul autonomiei universitare, pentru a lăsa universităților libertatea de a trasa direcția de învățământ, în funcție de capacitățile lor.
  • Universitățile se pot constitui în consorții, pentru a-și pune la comun resursele didactice și administrative, în vederea garantării unui act de educație de o mai mare calitate.
  • Cercetarea se va îmbina cu mediul universitar. Se va sprijini integrarea institutelor și a laboratoarelor de cercetare în universități, dar și crearea acestora de către universități. De la buget, se vor aloca 500 milioane lei/an pentru cercetarea universitară.
  • Se înființează Programului Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania” (PNIU), cu o finanțare anuală de 100 milioane lei/an, pentru promovarea mediului universitar românesc peste hotare (portalul studyinromania.gov.ro)
  • Se înființează Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), cu rol în rezolvarea litigiilor ce privesc etica în managementul universitar.

Digitalizare: modernizarea interacțiunii cu sistemul și a proceselor acestuia

  • Se acordă un miliard de lei pentru digitalizarea proceselor și a serviciilor din universități.
  • Se reglementează predarea online, în condițiile respectării unor standarde de calitate, în funcție de fiecare domeniu de studiu și fiecare nivel de pregătire în parte.
  • Datele și informațiile înregistrate în Registrul Matricol Unic (RMUR) și RUNIDAS vor fi interoperabile cu alte baze de date electronice ale universităților, pentru a putea fi mai ușor consultate și a preveni fraudele.

Citește și: