Intervențiile la Bojdeuca lui Creangă s-au realizat cu respect pentru trecut și cu gândul la viitor
Ca fost director general al Institutului Național al Patrimoniului și expert științific pentru ATRIUM, una dintre cele mai prestigioase asociații europene în valorificarea patrimoniului, vreau să împărtășesc cu voi perspectiva mea asupra restaurării Bojdeucii lui Ion Creangă.
Acest proiect, care a stârnit o largă paletă de emoții și opinii, merită o analiză atentă și informată.
Bojdeuca, mai mult decât o structură fizică, este un simbol viu al culturii și istoriei românești.
Ca prim muzeu memorial dedicat unui scriitor român, această casă modestă din mahalaua Țicău este o fereastră spre sufletul poporului nostru.
În acest context, restaurarea ei nu este doar o intervenție arhitecturală, ci o misiune de păstrare a spiritului cultural.
În cadrul discuției publice privind restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, anumite aspecte, cum ar fi utilizarea cimentului pe pereți sau amenajarea curții pavate, au fost adesea criticate. Este important să subliniem că această restaurare nu a fost prima, ci a treia intervenție majoră asupra clădirii, și multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare.
Istoricul intervențiilor anterioare și justificarea lor
1. Prima restaurare: A avut loc în ajunul Primului Război Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu. Această intervenție a fost necesară pentru a transforma casa într-un spațiu adecvat pentru funcția de muzeu, păstrând în același timp caracteristicile originale cât mai mult posibil.
2. A doua restaurare: A urmat după cutremurul devastator din 1977. În această etapă, s-a intervenit pentru a îmbunătăți rezistența structurală a clădirii, inclusiv prin cimentuirea pereților. De asemenea, curtea a fost amenajată pentru a îmbunătăți accesibilitatea și funcționalitatea muzeului. Aceste schimbări, deși poate nu complet în concordanță cu starea inițială a casei, au fost considerate necesare pentru conservarea și utilizarea eficientă a spațiului.
Contextul și rațiunea restaurării actuale
În cadrul celei de-a treia restaurări, multe dintre elementele criticate deja existau și au fost integrate în noua intervenție cu respect pentru istoria și funcționalitatea locului.
De exemplu:
– Cimentul de pe pereți: Prezența cimentului, introdusă în restaurarea anterioară, a fost reevaluată și conservată acolo unde a fost posibil, pentru a menține integritatea structurală a clădirii.
– Curtea pavată: Amenajarea curții, realizată inițial pentru a îmbunătăți accesul și funcționalitatea muzeului, a fost de asemenea păstrată și îmbunătățită pentru a menține continuitatea cu restaurările anterioare și pentru a facilita accesul vizitatorilor.
Aceste decizii reflectă un echilibru între conservarea aspectului istoric și adaptarea la nevoile contemporane ale unui muzeu. Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală, ci adesea implică găsirea unui echilibru între păstrarea istoriei și asigurarea funcționalității și siguranței în prezent.
Astfel, restaurarea actuală a Bojdeucii lui Ion Creangă, cu toate elementele sale, reprezintă un efort conștient de a conserva patrimoniul, respectând în același timp istoria intervențiilor anterioare și necesitățile actuale ale clădirii ca spațiu muzeal viu și accesibil.
Intervențiile detaliate în restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost un proiect complex, care a implicat o serie de intervenții detaliate, fiecare având scopul de a conserva și revitaliza această clădire istorică. Iată o trecere în revistă a principalelor lucrări efectuate:
1. Consolidarea structurală: Inițial, structura de rezistență a Bojdeucii era alcătuită din pereți de vălătuci și stâlpi de lemn. Pentru a îmbunătăți rezistența seismică, au fost adăugate elemente de confinare verticală și orizontală din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
2. Refacerea șarpantei și învelitorii: Șarpanta existentă din lemn a fost desfăcută și refăcută integral. Învelitoarea tip șindrilă din lemn a fost de asemenea refăcută, incluzând o membrană performantă de hidroizolare pentru a proteja structura de intemperii.
3. Tâmplăria și parapetul cerdaclui: Tâmplăria cerdacului a fost înlocuită cu una nouă din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic și protejat ignifug.
4. Lucrări de zidărie și tencuieli: Pereții interiori și exteriori au fost supuși unui proces de refacere a tencuielilor și injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip, păstrând astfel aspectul autentic al clădirii.
5. Sistematizarea verticală și hidroizolațiile: S-au efectuat lucrări de sistematizare verticală perimetrală, incluzând hidroizolații exterioare pentru a proteja soclul perimetral și fundațiile de umiditate.
6. Restaurarea elementelor decorative din lemn: Grinzile și planșeul existent au fost decapate, reparate și rebăițuite, păstrând astfel aspectul lor original, dar îmbunătățindu-le durabilitatea.
7. Restaurarea și dublarea tâmplăriei: Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar, cu o atenție specială la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu o tâmplărie din lemn de stejar, conform cu aspectul original.
8. Tratamentul ignifug și antiseptic al lemnului: Materialul lemnos al șarpantei și al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc și a preveni degradarea cauzată de insecte și mucegai.
Aceste intervenții au fost realizate cu un respect profund pentru istoria și semnificația culturală a Bojdeucii, asigurându-se că orice modificare este în concordanță cu spiritul locului și cu principiile de conservare a patrimoniului.
Prin această restaurare amănunțită, Bojdeuca lui Ion Creangă este acum nu doar un monument restaurat, ci un simbol viu al culturii și istoriei românești, pregătit să-și întâmpine vizitatorii și să le împărtășească povestea sa unică pentru mulți ani de acum înainte.
Restaurarea a fost necesară pentru a stopa procesul de deteriorare și pentru a păstra semnificația culturală a muzeului.
Aceste măsuri, conform standardelor de intervenție asupra monumentelor istorice, au avut scopul de a prelungi durata de viață a clădirii și de a-i îmbunătăți rezistența structurală.
Având în vedere expertiza și atenția detaliilor demonstrată în cadrul acestui proiect, restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost realizată cu mijloace adecvate, păstrând și valorificând semnificația culturală a acestui important monument istoric.
Controversele apărute în spațiul public, deși înțelese din perspectiva atașamentului emoțional față de patrimoniul național, nu reflectă în totalitate realitățile și necesitățile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare.
Este esențial să privim acest proiect nu doar ca pe o necesitate structurală, ci și ca pe o investiție în conservarea și promovarea culturii și istoriei noastre naționale.
