Am avut, astăzi, o dezbatere constructivă cu privire la viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal teoretic, vocaţional, tehnologic, profesional şi profesional-dual.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație din Camera Deputaților, pot spune că discuțiile de astăzi, care au adunat la aceeași masă toți factorii de interes din sistemul educațional, au fost încurajatoare și pot afirma că a fost admisă, la unison, nevoia ca învățământul românesc să cunoască o reformă reală.
Am ascultat cu atenție intervențiilor colegilor de dialog și pot spune că motivele care justifică o nouă viziune asupra planurilor-cadru orbitează în jurul următoarelor puncte de referință: învățământul centrat cu adevărat pe elev, evoluția tehnologică, nevoia de mai multă practică, autonomia unităților școlare, corelarea nevoilor absolventului cu cele ale societății actuale, dezvoltarea încrederii în sine a elevului, a creativității acestuia, a spiritului antreprenorial, a capacității de alegere și adaptabilității lui pe piața muncii.
Au fost peste 4.000 de propuneri de modificare a variantelor de planuri-cadru aflate în dezbatere, ceea ce denotă un interes major din partea experților și a societății românești în ansamblul ei, cu privire la viitorul educației.
Conștientizez că toate materiile sunt la fel de importante. Trebuie însă înțeles că plecăm de la măsura profilului absolventului și este esențial să emitem o reformă curriculară care să se coreleze cu realitatea acutală dar care să fie, totodată, flexibilă pentru a ține pasul cu avansul comunității în care trăim.
Personal, în cadrul dezbaterii de astăzi, am ridicat problema numărului de ore reduse în cazul obiectelor de istorie și geografie.
Consider că o materie de Bacalaureat trebuie tratată cu mai multă atenție în ciclurile liceale iar această îngrijorare este împărțită de o bună parte a celor care s-au interesat de echilibrul unei curricule adaptate la profilul actual al absolventului.
Sunt încrezător că, în urma dezbaterii de astăzi a Comisiei pentru Educație, vor fi luate deciziile cele mai bune pentru o nouă reformă a învățământului românesc, una care să țină cont de dinamica societății și nevoile de dezvoltare ale elevilor.
