14 - Alexandru Muraru, candidat la alegerile Europarlamentare

Declarațiile președintelui Ungariei la Summitul de la Kiev deturnează adevărul istoric, alimentând o presupusă injustețe a Tratatului de la Trianon.

Declarațiile făcute de către președintele Ungariei, János Áder, în cadrul Summitului de la Kiev, comparând anexarea Crimeei de către Rusia cu efectele Tratatului de la Trianon, sunt neinspirate dar deloc surprinzătoare, dacă privim în urmă la strategia geopolitică a Ungariei.

Comparația forțată între anexarea militară forțată a Crimeei, sub amenințarea armelor rusești și rezultatul Tratatului de la Trianon, prin care Transilvania revenea României, în urma unui act de pace – așa cum este denumit – reprezintă o denaturare a adevărului istoric, cu scopul de a menține viu în memoria colectivă maghiară un anume sentiment de injustețe.

 


Prin astfel de acte și declarații, autoritățile maghiare nu fac altceva decât provoace reacții diplomatice, într-un context deosebit de sensibil. România nu va cădea în această capcană.

Sunt îngrijorătoare astfel de declarații făcute la un eveniment internațional care își propunea să arate solidaritatea regională și europeană față de Ucraina și să demonstreze dezacordul ferm față de raptul teritorial produs de Federația Rusă.


Solidaritatea nu poate fi pretinsă în același timp cu trimiteri care umbresc memoria celor care au făcut posibilă, în cazul României, împlinirea unui deziderat național.

Avem convingerea că liderii UDMR nu sunt confortabili cu asemenea comparații, care nu fac altceva decât să agite apele într un context în care UDMR se află într-o coaliție de guvernare ce îsi propune să lanseze reforme structurale și să situeze Romania ca o putere regională angajatăa ferm în valorile europene, unde respectarea tratatelor internaționale este un pilon important.

Autoritățile române vor continua să rămână profund implicate în Parteneriatului Strategic româno-ungar și își vor respecta angajamentele Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, prin tratarea în mod egal și cu bună credință a minorităților care trăiesc pe teritoriul țării noastre și respectarea deplină a drepturilor omului, în conformitate cu drepturile internaționale.


Informaţii de background:

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia. (MAE.ro)

Citește și: