În analiza deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a respinge candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale, am asistat la o încălcare potențial periculoasă a principiilor democratice care depășește cu mult persoana vizată. Aici nu este vorba de acest politician extremist, populist și pro-rus.
Este vorba de principiile fundamentale ale democrației românești.
Fundamentul deciziei și contextul juridic
Într-o decizie fără precedent, CCR a admis contestațiile împotriva înregistrării candidaturii pe baza comportamentului și declarațiilor anterioare ale candidatei, afirmând că ele contravin Constituției. Decizia aduce un set de criterii de eligibilitate neprevăzute de lege, adăugând la dreptul de a fi ales noțiuni precum respectul față de Constituție și apărarea democrației.
În interpretarea sa, CCR a fundamentat decizia în baza articolului 80 din Constituție, considerând că jurământul prezidențial trebuie respectat de un candidat înainte de a deveni președinte. Astfel, Curtea argumentează că, în ciuda absenței acestor condiții în lege, ele sunt implicite în „spiritul Constituției” și garantează un mandat prezidențial autentic și loial principiilor democratice.
Riscurile și implicațiile deciziei
Decizia CCR provoacă o serie de probleme legale și constituționale care trebuie luate în serios, căci ele nu doar că arată o expansiune fără precedent a atribuțiilor Curții, dar amenință și stabilitatea procesului democratic.
- Politizarea procesului electoral: Decizia CCR introduce subiectivitate în evaluarea unui candidat, deschizând calea pentru eliminări motivate politic. Acest filtru aplicat de un grup restrâns de judecători transformă CCR într-un actor politic, capabil să decidă cine este „demn” de a participa la alegeri. Prin această abordare, CCR depășește rolul de garant al Constituției și devine un supraveghetor al opiniei publice și politice a candidaților.
- Cenzura politică mascată: CCR a sugerat în mod periculos că orice candidat care nu demonstrează loialitate față de valorile europene și euroatlantice poate fi exclus. Astfel, un grup restrâns de judecători devine autoritate supremă în ceea ce privește „corectitudinea” politică a candidaților, transformând procesul electoral într-un filtru al opiniilor politice permise.
- Încălcarea suveranității populare: Dreptul de a alege și de a fi ales este un principiu de bază al democrației. Eliminarea unui candidat din cursă înainte de scrutin subminează acest drept și creează un precedent de excludere arbitrară, pe baza unor criterii neprevăzute de lege.
Interpretarea opiniei separate
În cadrul hotărârii, opinia separată a judecătoarei Iulia Scântei subliniază gravitatea acestei decizii și riscul enorm pe care îl reprezintă pentru echilibrul democratic. Ea evidențiază că dreptul de a alege aparține cetățenilor și că restrângerea acestuia fără o bază clară în legislație încalcă fundamentul Constituției și al statului de drept.
Punctele principale ale opiniei separate sunt:
- Excesul de putere al CCR: Judecătoarea contestă extinderea atribuțiilor Curții, afirmând că evaluarea constituționalității unui candidat depășește competențele sale tradiționale, care ar trebui limitate la verificarea formalităților legale.
- Lipsa de previzibilitate legală: Fără criterii clare stabilite în Constituție sau legea electorală, evaluarea loialității față de Constituție și democrație devine o procedură subiectivă și periculoasă.
- Încălcarea drepturilor fundamentale: În opinia sa, Scântei consideră că decizia CCR echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare și participare în procesul electoral, dat fiind că Șoșoacă nu a beneficiat de un proces echitabil și de posibilitatea de a-și apăra candidatura.
Ce spune Constituția și unde a forțat CCR aplicarea Constituției
Din perspectiva constituțională, art. 37 din Constituție detaliază clar criteriile de eligibilitate pentru funcția de Președinte. CCR nu este abilitată să adauge la aceste criterii, fiind vorba de o interpretare care modifică, în practică, Constituția și Legea electorală nr. 370/2004, fără o revizuire prealabilă aprobată.
Argumente împotriva interpretării CCR:
- Separarea puterilor în stat: CCR a creat efectiv noi condiții de eligibilitate prin decizia sa, fără suport legislativ, ceea ce contravine principiului separării puterilor.
- Precedentul periculos: Decizia permite CCR să intervină asupra oricărei candidaturi controversate, lucru care deschide drumul către arbitraritate și cenzură politică, după criterii instabile.
- Lipsa unui cadru juridic solid: Condițiile de „respect pentru Constituție” și „apărarea democrației” invocate de CCR sunt vagi, lăsând loc unei interpretări abuzive și subiective în cazul viitoarelor candidaturi.
Un precedent amenințător pentru democrația românească
Această decizie a CCR nu este doar despre un candidat, ci despre o încălcare gravă a principiilor democratice și constituționale. Interpretarea Curții reprezintă o extindere abuzivă a competențelor, înlocuind voința populară cu decizia unui grup restrâns de judecători. Prin aceasta, CCR riscă să se transforme într-un arbitru politic care impune un control discreționar asupra procesului electoral, creând un precedent pentru excluderea oricărui candidat incomod.
În calitate de deputat, consider că această decizie trebuie revizuită pentru a proteja libertățile democratice și a evita un viitor în care drepturile politice devin privilegii acordate arbitrar. Această luptă nu este despre persoane individuale, ci despre păstrarea integrității unei democrații reale, în care suveranitatea rămâne la cetățeni.
