La 30 decembrie 1947 comuniștii (în frunte cu „starurile” Dej și Groza) care au acționat pentru abdicarea forțată a Regelui Mihai au continuat agresiunea asupra libertăților democratice ale românilor. Deja de un deceniu începuse alunecarea spre dictatură în România.
Loviturile de stat cu grade diferite între soft și hard s-au tot succedat începând cu schimbarea Constituției de către Carol al II-lea (februarie-martie 1938). Violența și teroarea au luat locul dezbaterilor democratice ca mijloace de a tranșa puncte de opinie diferite sau, chiar mai direct, de a dobândi puterea politică. Dictatura lui Carol al II-lea plină de conspirații și violență, dictatura lui Ion Antonescu care a debutat cu crimele odioase și violențele greu de imaginat ale legionarilor și a continuat cu un regim de o cruzime desăvârșită sub pretextul războiului, în care statul român a organizat cel mai mare masacru orchestrat vreodată de la fondarea sa. Participarea din plin a României la proiectul genocidal al Holocaustului rămâne cea mai neagră pagină de istorie a noastră și a instituționalismului românesc. Apoi, democrația de fațadă din primii ani de după război a fost „asigurată” de trupele militare sovietice – în fapt o dictatură în pregătire. Toate aceste etape au pregătit și au familiarizat populația României cu mijloace antipolitice precum abuzul, violența, asasinatul, teroarea, șantajul, dictatura.
Nu trebuie să ne ferim să privim retrospectiv
și să înțelegem că din punct de vedere istoric, România a trăit un deceniu
negru încă înainte de actul final, de înlăturare definitivă și fără echivoc a
democrației și a dezlănțuirii tuturor forțelor întunecate ale regimului
comunist, actul prin care Regele Mihai a fost șantajat și forțat să renunțe la
tron.
Citește continuarea pe Digi24: https://www.digi24.ro/opinii/30-decembrie-1947-lovitura-finala-asupra-statului-de-drept-si-de-ce-romania-trebuie-sa-comemoreze-anual-acest-eveniment-1426021
