
167 ani de când a fost promulgată legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România.
Astăzi se împlinesc 167 ani de când a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România.
Trebuie să privim onest această parte a trecutului nostru: timp de 4 secole, robii țigani se aflau pe treapta socială cea mai de jos (ne referim în special la robii „vătrași”, care trăiau pe moșii, nu la țiganii domnești ce erau în marea lor majoritate nomazi).
Erau întru totul proprietatea stăpânului care uza de acest drept după bunul său plac: îi punea la muncă, îi vindea, îi lăsa moștenire, îi lăsa zălog, îi dădea la schimb, îi bătea sau încarcera – era un bun mișcător al stăpânului.
Mișcarea pentru abolirea robiei țiganilor a fost puternică în timpul generației pașoptiste școlite în Occident care a proclamat emanciparea țiganilor.
Întâlnire la Palatul Victoria pe domnul Iulian Parashiv, Președintele Agenției Naționale pentru Romi, și pe colegii săi responsabili de politici publice în cadrul ANR.
Un om de cultură și boier care s-a ridicat pentru țigani a fost Mihail Kogălniceanu.
Iată ce scria el la 1837: „Poporul român leapădă de pe sine neomenia și rușinea de a ținea robi și declară libertatea țiganilor particulari. Cei ce au suferit până acum rușinea păcatului de a avea robi sunt iertați de poporul român; iar patria, ca o mamă bună, din visteria sa, va despăgubi pe oricine va reclama că a avut pagubă din această faptă creștinească”.
Am prevăzut în implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și realizarea unui studiu de fezabilitate pentru viitorul Muzeu al Istoriei si Culturii Romilor.
Muzeul Istoriei și Culturii Romilor este unul dintre proiectele pe care Guvernul le va promova pentru a crește gradul de toleranță și întelegere a culturii romilor, mai ales în rândul tinerilor. Am discutat cu ANR și despre importanța promovării unor modele de reușită din comunitate, despre posiblitatea de a avea instituții de teatru ale romilor și cursuri de limba romani în școli, deschise tuturor.