10 piloni pentru reforma structurală a mediului universitar
Măsurile cuprinse în noile legi ale educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România.
Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor.
România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație. Veșnicele amânări, lipsa consultării beneficiarilor și a societății, lipsa unei viziuni și a unei strategii pe termen lung, lucrurile începute și neterminate, toate au afectat, în timp, calitatea actului educațional și rezultatele în învățământul românesc. Avem acum șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.
Un altfel de viitor pentru România înseamnă altfel de școală. Începem reforma în educație!
10 piloni pentru reforma structurală a mediului universitar
- Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic prin:
– Universitățile au obligaţia asigurării unui minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara universităţilor;
– Introducerea, în premieră la nivel universitar, a învățământului dual, ca formă de învățământ în care responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici. Volumul specific activităților de învățare, predare, respectiv de învățare prin muncă, este partajat în mod egal;
– Pentru susținerea și încurajarea programelor universitare în sistem dual, finanțarea specifică/student crește cu 30% în raport cu finanțarea/student format în sistem „clasic”.
– Flexibilizarea și diversificarea proceselor educaționale prin programe de formare continuă cu volume reduse de învățare, finalizate cu microcertificări care aparțin persoanei care le-a dobândit, putând fi partajate și fiind portabile.
– Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată ca formă distinctă de organizare a învățământului superior, contribuind astfel la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5 în contextul solicitărilor pieței muncii;
– Reglementarea posibilității ca instituțiile de învățământ superior de stat şi particulare să se constituie în consorții de învățământ dual, potrivit legii;
– Susținerea universităților în procesul de dezvoltare a capacității și competențelor de transfer tehnologic.
- Susținerea conectării universităților românești la mediul internațional prin:
– Înființarea și finanțarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania” (PNIU), cu o finanțare anuală de 100 milioane lei/an;
– Susținerea parteneriatelor internaționale prin consolidarea reglementărilor cu privire la acordarea de diplome comune/joint degrees;
– Identificarea și amplificarea potențialului de promovare a instituțiilor de învățământ superior românești;
– Susținerea unor politici și practici eficiente pentru promovarea internațională a ofertei educaționale universitare românești;
– Susținerea și dezvoltarea funcționalităților platformei de promovare studyinromania.gov.ro;
– Susținerea instituțiilor de învățământ superior românești în participarea la proiectele dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene;
– Creșterea numărului de mobilități efectuate de către studenți, studenți – doctoranzi și cadre didactice și de cercetare;
– Susținerea universităților românești în participarea la proiecte de cercetare europene prin sprijin în asigurarea cofinanțării necesare.
3. Susținerea excelenței și performanței universităților românești prin:
– cu 25% a finanțării suplimentare, bazată pe criterii de performanță;
– Creșterea finanțării instituționale a cercetării universitare (500 milioane lei/an);
– Creșterea cu 40% a finanțării/student echivalent;
Crearea cadrului legal pentru a face posibilă preluarea, prin absorbție, a institutelor de cercetare;
– Înființarea Comisiei Naţionale de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU);
– Creșterea duratei studiilor universitare de doctorat de la 3 la 4 ani, în paralel cu reglementarea posibilității de a urma, „comasat”, 2 ani de studii, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat și cu aprobarea senatului universitar.
4. Susținerea echitații și a sprijinului acordat studenților prin:
– Înființarea și finanțarea de la bugetul de stat (200 milioane lei/an) a Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), în vederea creșterii retenției studenților în mediul universitar;
– Atribuirea, pentru prima dată, de locuri de la bugetul de stat destinate studenților cu dizabilități;
– Creșterea cu 50% a finanțării pentru bursele studenților (cuantumul pentru constituirea fondului de burse crește de la 201 lei/lună la 300 lei/lună, pe toată durata anului);
– Înființarea și finanțarea „Școlilor din spital” în coordonarea universităților de medicină și farmacie;
– Sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul universitar;
– Susținerea și finanțarea Centrelor de consiliere și orientare în carieră;
– Susținerea schimbului de bune practici între instituțiile de învățământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenților, inclusiv prin implicarea asociațiilor reprezentative ale studenților;
– Identificarea măsurilor de sprijin printr-un feedback timpuriu optimizat și personalizat cu privire la progresul educațional și riscurile aferente.
– Implicarea motivată a cadrelor didactice în programe și activități pentru reducerea abandonului universitar;
– Dezvoltarea unor politici și practici de reînmatriculare a studenților de tip „A doua șansă”, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior;
– Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităților de consultații cu studenții și activități remediale;
– Dezvoltarea la nivelul studenților a implicării și a sentimentului de apartenență la propria instituție de învățământ superior/ facultate.
5. Susținerea eticii și deontologiei universitare prin:
– Obligativitatea introducerii cursurilor de etică și integritate academică la nivelul tuturor programelor de studii universitare de licență;
– Includerea în criteriile Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul superior (ARACIS) a evaluării privind componenta de etică și deontologie universitară la nivelul strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii, precum și la nivelul structurilor de asigurare a calității educației;
– Înființarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI / RUNIDAS va avea și importante valențe de prevenție a fraudelor în educație;
– Înființarea Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) ca instanță supremă academică de apel pentru orice abateri de la etica acordării titlurilor universitare. În paralel, Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU) se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice.
– Reglementarea eticii universitare prin clarificarea și definirea fără echivoc a normelor de etică universitară și deontologie profesională, a situațiilor de tip conflict de interese, a procedurilor de analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională, a abaterilor de la normele de etică universitară și deontologie profesională, precum și a sancțiunilor aplicabile în situația săvârșirii acestor abateri, inclusiv prin corecta corelare și raportare la legislația generală.
6. Consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților prin:
– Reglementarea asumării misiunii proprii a fiecărei instituții de învățământ superior, în paralel cu asumarea criteriilor specifice fiecărei categorii de universități;
– Susținerea acordării finanțării de bază pe cicluri de studii, în baza unui plan strategic multianual de dezvoltare instituțională asumat de fiecare universitate și agreat împreună cu Ministerul Educației;
– Reglementarea modalității de acordare a titlului de doctor de către universități si reglementarea modalității de obținere a atestatului de abilitare, la propunerea instituției de învățământ superior;
– Reglementarea înființării dublei specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în capacitatea de școlarizare aprobată pentru cele două specializări acreditate;
– Reglementarea duratei mandatului de rector la 5 ani, coroborat cu interdicția de a ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se stabilește de fiecare instituție de învățământ superior.
– Eliminarea condiției general obligatorii de deținere a titlului de doctor pentru ocuparea funcției didactice de „asistent universitar”.
– Înființarea poziției de director de filială/extensie a instituției de învățământ superior ca funcție de conducere în domeniul didactic;
– Reglemetarea dreptului de a solicita un proces de evaluare instituțională simplificată pentru instituțiile de învățământ superior care au parcurs două cicluri de evaluare periodică, încheiate cu rapoarte care atestă menținerea acreditării.
7. Susținerea programului de digitalizare a universităților românești prin:
– Finanțarea cu 1 miliard de lei a digitalizării proceselor din învățământul superior din universitățile românești acreditate de stat și particulare;
– Reglementarea interoperabilității RMUR/RUNIDAS cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituțiilor publice centrale, în beneficiul studenților și cursanților;
– Reglementarea predării online în universitățile românești prin intermediul unor standarde de asigurare a calității asumate de către ARACIS într-o manieră adaptată specificului fiecărui domeniu de studii și fiecărui nivel de pregătire universitară (Licență/Master/Doctorat).
8. Reglementarea menținerii în activitate a personalului didactic și de cercetare după împlinirea vârstei de 65 ani, până la vârsta de 70 ani, la solicitarea angajaților.
– În cazul în care instituțiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfășurării exclusiv de activități de învățare, predare, cercetare și evaluare și după varsta de 70 ani.
9. Susținerea învățământului superior medical prin:
– Dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor;
– Clarificarea atribuțiilor Ministerului Educației cu privire la organizarea rezidențiatului.
10. Reglementarea la nivel de lege a valorilor învățământului universitar
– Echitatea = asigurarea șanselor la educație în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau alți factori de risc;
– Excelența = susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului de învățământ;
– Integritatea = asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație;
– Starea de bine = susținerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;
– Profesionalismul = menținerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în pregătirea oferită studenților;
– Respectul = însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte formării;
– Flexibilitatea = asigurarea unui parcurs dinamic de învățare în vederea dobândirii de competențe;
– Diversitatea = garantarea respectului pentru varietate și a unui mediu tolerant în procesul de formare;
– Transparența = utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul de formare;
– Colaborarea = dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare;
– Consultarea = implicarea actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior;
– Incluziunea = garantarea în procesul de educație a respectării statutului și drepturilor tuturor astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalți;
– Dezvoltarea durabilă și tranziția la verde = urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
